Recuperarea taxei auto şi a timbrului de mediu

Doris Visirin, avocat

Din 2006 şi până în prezent, mult discutata „taxă auto“ a avut diverse denumiri, diverse reglementări şi diverse interpretări jurisprudenţiale, care nu au făcut decât să dovedească încă o dată ezitările şi confuziile legiuitorului român.
De la primele reglementări, prin Legea 343/2006 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003, când avea denumirea de „taxă de prima înmatriculare“, OUG 50/2008 pentru instituirea „taxei de poluare pentru autovehicule“ şi până la „timbrul de mediu“ plătit în temeiul OUG 9/19.02.2013 au existat zeci de ordine, norme, decizii, proceduri prin care s-a încercat promovarea şi aplicarea unei taxe faţă de care guvernul român a avut o poziţie ambiguă.
Exemplificativ pentru această ambiguitate şi nehotărâre a executivului şi a legiuitorului este faptul că, prin OG 40/2015, de modificare a OUG 9/2013, s-a stabilit că, persoanele care au plătit „taxa auto“ sub diversele sale denumiri în perioada 1 ianuarie 2007 – 15 martie 2013, o puteau recupera, fără a mai ajunge la instanţa de judecată, printr-o cerere de restituire. Procedura a fost aplicabilă doar de la 12 aprilie 2016, când a apărut metodologia, publicată în Monitorul Oficial 274/12.04.2016, cu celebra eşalonare în termen de cinci ani a restituirii sumelor plătite, în baza unei cereri depuse la ANAF.
În 2017 a apărut Legea 1/2017, care, prin art. XII abrogă OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi, implicit şi prevederile referitoare la restituirea pe cale administrativă a taxei auto.
Instanţele de judecată, pe de altă parte, au fost şi sunt în continuare sesizate cu numeroase cereri având ca obiect obligarea la înmatriculare fără plata timbrului de mediu sau pentru obligarea la restituirea sumelor de bani achitate pentru taxa de înmatriculare sau pentru timbrul de mediu.
De reţinut este, când decideţi să promovaţi o astfel de acţiune în faţa instanţei, faptul că, prin Decizia 13/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că timbrul de mediu se datorează şi în situaţia înmatriculării unui autovehicul rulat provenit de pe piaţa internă a cărui primă înmatriculare a fost anterioară datei de 1.01.2007. Având în vedere această decizie şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C- 586/14, instanţele de judecată admit doar cererile pentru restituirea timbrului de mediu în situaţia în care autovehiculul în discuţie a fost achiziţionat dintr-o altă ţară membră a Uniunii Europene.
Pentru un autoturism achiziţionat din România, acţiunea de restituire poate fi admisă doar în situaţia în care primul cumpărător a achitat vechea taxă auto incompatibilă cu reglementările europene şi a solicitat şi obţinut restituirea acesteia.
Vreau să precizez că am enumerat o mică parte a actelor normative succesive în materie, pentru că un istoric exhaustiv ar ocupa multe pagini şi nu ar lămuri cu nimic situaţia. Sperăm cu toţii că o nouă reglementare, care cred că va urma, va reuşi să valorifice toate experienţele de până acum, să fie clară, să nu încalce principiile europene şi să nu mai dea naştere atâtor discuţii, interpretări şi controverse.