Radu Crișan, directorul executiv al Direcției Silvice Hunedoara: Vânătoare de urși trebuie redeschisă. Avem un număr dublu de urși în județ față de nivelul optim
Reporter: În legislaţie nu sunt permise tăieri mai mari de 3 ha şi nu este permisă alăturarea tăierilor. Vă rog să precizaţi în ce situaţii se procedează la tăierea la ras, mai ales că uneori este o lucrare silvică necesară?
Radu Crișan: Problematica acestor tăieri ţine de modul de regenerare a pădurii, practic de înfiinţarea unui noi păduri. Concret, în judeţul Hunedoara, tăierile rase se aplică majoritar în arboretele de molid în care nu se poate realiza regenerarea naturală prin aplicarea altor tratamente cu regenerare sub masiv, soluţia înfiinţării noului arboret fiind pe cale artificială (prin plantaţii). Regenerarea naturală nu poate fi obţinută în aceste arborete datorită condiţiilor specifice de vegetaţie, temperamentului de lumină al speciei şi a vulnerabilităţii molidişurilor în faţa vânturilor puternice. În cadrul tăierilor de regenerare anuale practicate de D.S. Hunedoara procentul tăierilor rase este de doar 3 – 4 %.
R.: Ştiu că se vorbeşte mult că, atunci când sunt inundaţii, se dă vina pe tăierea pădurilor. Este adevărat acest mit?
R.C.: Este adevărat până la un punct. Este binecunoscut rolul benefic al pădurii în reţinerea şi înmagazinarea apei în sol şi în scăderea vitezei de scurgere a apei pe versanţi. Dar, dacă vorbim de fenomene hidrologice extreme, acestea nu pot fi stopate în totalitate de suprafeţele împădurite. Considerăm ca prin exploatarea pădurilor ajunse la maturitate si asigurarea reinstalării vegetaţei forestiere pe suprafeţele exploatate se combat fenomenele erozionale, fiind cunoscut faptul ca o pădure tânară are o capacitate de retenţie a precipitaţiilor mult mai mare decat o pădure matură.
În ultimi ani, Direcţia Silvică Hunedoara a obtinut finanţare pentru o serie de obiective de investiţii de corectarea văilor torenţiale, astfel incât efectele produse de precipitaţii cu debit deosebit sa fie mult diminuate. Printre acestea, cele mai importante sunt: corectarea torenţilor din Bazinul Hidrografic Măgureni – O.S. Geoagiu; corectarea torenţilor din Bazinul Hidrografic Strei – O.S. Pui; corectarea torenţilor din Bazinul Hidrografic Jiul de Est – O.S. Petroşani. În cursul anului 2023 au fost demarate lucrările de construcţie la obiectivul de investiţii „Corectarea torenţilor Fetiţa Mare, din cadrul O.S. Petroşani”, finantat prin Planul Național de Redresare și Rezilienţă.
R.: Ce face, mai exact un silvicultor? Care este scopul muncii sale?
R.C.: Pe scurt, silvicultorii au grijă ca pădurea să îşi îndeplinească funcţiile atribuite, de producţie sau de protecţie, şi să asigure continuitatea pădurii în aşa fel încât şi generaţiile viitoare să beneficieze cel puţin în egală măsură de funcţiile de mediu, sociale şi economice ale pădurilor. Activităţile prin care se realizează aceste deziderate sunt numeroase şi putem aminti aici: paza pădurilor, supravegherea stării de sănatate a acestora, prognoza şi combaterea dăunătorilor pădurii, producerea de puieţi forestieri în pepiniere, plantarea puieţilor şi îngrijirea plantaţiilor până la momentul în care se formează noul arboret, lucrări de întreţinere a arboretelor tinere precum degajările, curăţirile şi răriturile, gestionarea de fonduri de vânătoare (paza fondului cinegetic, combaterea braconajului, evaluarea vânatului, administrarea de hrană complementară, menţinerea efectivelor la nivele optime), întreţinerea şi construirea drumurilor forestiere, lucrări de corectare a torenţilor, aplicarea tratamentelor silvice în urma cărora să fie asigurată în egală măsură recoltarea de masă lemnoasă şi declanşarea regenerării naturale, etc.
R.: Trufele sunt foarte căutate în gastronomie. Cine are dreptul să culeagă trufe la noi?
R.C.: Trufele, alături de alte ciuperci comestibile sunt definite prin Codul Silvic drept produse nelemnoase ale pădurii. Direcţia Silvică Hunedoara valorifică aceste produse din pădurile proprietate publică de stat pe care le administrează, prin licitaţie, cesionând dreptul de recoltare a ciupercilor comestibile/trufe în anumite zone. Cantitatea de ciuperci care urmează să fie recoltată şi licitată anual este stabilită de studii de evaluare a stării resurselor biologice. Pentru anul 2023, au fost admise pentru recoltare următoarele specii de ciuperci/cantităţi: hribi – 100 t, gălbiori – 50 t, trufe – 2 t.
R.: Sunt mulţi urşi identificaţi, mai ales în Valea Jiului, animalele coboară până la blocuri. Ce se întâmplă cu urşii din judeţ şi câţi sunt?
R. C.: Ursul brun este o specie care din 2016 a beneficiat de o protecție strictă, deși nu a necesitat acest lucru, specia nu a fost niciodată, din punct de vedere al mărimii populației, în pericol. Din estimările actuale nivelul populațiilor de urs este mai mult decât dublu față de nivelul optim. Rezultatul interzicerii vânătorii la această specie a dus la creșterea efectivelor de urs în județ. Ursul este deja semnalat și în zone de joasă altitudine unde până în prezent nu și-a făcut apariția și chiar în zonele locuite. Prezența supranumerică a ursului provoacă numeroase conflicte și pagube atât vânatului cât și animalelor domestice.
Soluția la această problemă este redeschiderea vânătorii la urs. Prin vânătoare se pot ține populațiile de urs sub control și reducerea acestora la un nivel la care riscul de producere de pagube să fie minim. Direcția Silvica Hunedoara gestionează 11 fonduri cinegetice dintre care 2 dintre cele 8 fonduri de vânătoare din Valea Jiului și anume fondurile cinegetic 62 Câmpușel și 69 Parâng.
RNP-Romsilva este partener într-un proiect prin care pe bază de probe genetice se va stabili cât mai aproape de realitate nivelul populațiilor de urs. Dar indiferent de câte metode de evaluare s-ar folosi criteriul cel mai important în luare deciziilor privind ursul este existența sau nu a conflictelor om-urs și a pagubelor produse. Atât timp cât există probleme și conflicte, acest lucru este un indicator că există o suprapopulare și trebuie efectuată o reducere a populației de urs prin vânătoare. (S.P.)