Comunitate

Pe urmele lui Constantin Daicoviciu

Pentru că cetatea dacică Piatra Roșie se află în prezent în administrarea Direcției Generale de Administrarea Monumente și promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara, din subordinea Consiliului Județean, aici se execută săpături arheologice pentru identificarea unor obiective de pe vremea strămoșilor noștri.

Construcții elaborate
“Lucrările se desfășoară în cetatea dacică de Ia Luncani-Piatra Roșie, unul dintre siturile emblematice ale ansamblului, datorită peisajului aparte, topografiei monumentelor antice, precum și importanței obiectelor descoperite. Unul dintre obiectivele campaniei din 2022 constă în documentarea clădirii cu absidă de pe Terasa I, unde cercetările anterioare au dezvăluit un plan complex al edificiului cu arhitectură monumentală. A doua unitate de săpătură a fost deschisă pe platoul cetății, în par­­tea nordică a con­­strucției k-o i­den­­tifi­cate în anul 1949 de colectivul condus de Constan­tin Daicoviciu. Extin­derea cercetărilor se impune pentru a documenta în de­taliu planimetria și pentru a strânge date cu privire Ia funcți­onalitatea acestei construcții elaborate. Cercetările arheologice coordonate de Universitatea Babeș-Bolyai sunt finanțate de către Consiliul Județean Hunedoara (Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică), în cadrul colaborării cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca,
Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul Județean Mureș și Institutul de Arheologie Vasile Pârvan — București”, susţine Radu Barb, directorul general al DGAMPT Hunedoara.
În anul 2020, în Parlament s-a votat ca și cetățile dacice Costeşti – Blidaru, Costeşti – Cetăţuie, Luncani – Piatra Roşie să intre în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, după ce Sarmizegetusa Regia se află din 2012 în administrarea instituției județene.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura