Păşunea şi pădurea, surse de venit şi la Orăştioara de Sus
Magdalena Şerban
Suprafeţele de păşune şi cele de pădure de pe raza comunei Orăştioara de Sus sunt generatoare de venit la bugetul local. Nu se încasează averi, dar e bine că intră bani la visterie, cât de puţini ar fi. Însă acest lucru nu e lipsit de peripeţii, întârzierea plăţilor făcute fermierilor de către APIA îngreunând gradul de colectare pe urma contractelor de arendă.
„Deţinem 1.499 hectare de păşune, care sunt arendate unor persoane fizice şi asociaţii. Pentru 2015 ar trebui să încasăm pe urma lor suma de 322.537 lei, din care până acum s-a achitat doar 33 la sută. Motivul care stă la baza diferenţei neachitate îl reprezintă subvenţiile ce sunt aşteptate de la APIA. Am început deja rezilierea unor astfel de contracte, dar intervine alt necaz: le reziliem şi pe urmă trebuie reluată procedura, dar cui să le dăm? Persoanele interesate sunt cam aceleaşi, deci ne învârtim în cerc. Aşa că trebuie să luăm în considerare că, neintrându-le veniturile de la APIA, oamenii în cauză nu au nici bani să-şi onoreze datoria contractuală. Asta nu înseamnă că nu vor, ci pur şi simplu nu au posibilitatea să o facă”, arată Vasile Marian Inăşescu (foto), primarul comunei Orăştioara de Sus.
În ce priveşte fondul forestier, administraţia locală de aici are în proprietate 419 hectare, aflate sub tutela Ocolului Silvic Valea Orăştiei. Anul trecut s-a marcat un venit brut de 113.642 lei, din care cheltuieli au fost de 92.735 lei, rămânând 20.907, din care s-a scăzut impozitul, aşa că s-a a ajuns, în final, la circa 15.800 lei.
„Vrem ca din acest an, printr-un program demarat cu Ocolul Silvic de care aparţinem, să ajutăm familile cu probleme de ordin economic şi social din comună, oferindu-le lemn de foc. Căutăm o cale legală pentru a realiza acest lucru”, a mai spus primarul din Orăştioara de Sus.
Pe de altă parte, potrivit acestuia, şi localnicii încearcă să se descurce aşa cum pot, unii obţinând finanţări europene pe diverse axe agricole. Astfel, din 2010 şi până anul trecut, 133 de persoane au vizat diverse proiecte susţinute din fonduri europene, majoritatea orientându-se spre cel vizând sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.
