O hartă veche de un secol aduce dovezi excepţionale ale vieţii din Cretacic pe teritoriul Geoparcului Ţara Haţegului

O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută şi pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Ha­ţe­gului, a fost descoperită în arhivele Insti­tu­tu­lui Maghiar de Mine şi Geologie (Budapesta).
Paleontologii erau de multă vreme în cău­tarea unui document care să indice explicit, în teren, locurile din care au fost excavate pri­mele fosile din bazinul Ţării Haţegului. Un cer­ce­tător a venit cu ideea de a verifica atent arhiva de hărţi a Institutului şi aşa a fost scoasă la lumină această adevărată hartă a comorilor.
O echipă internaţională de cercetători, in­cluzând cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi a investigat în ce măsură o parte dintre pr­imele situri paleontologice de pe teritoriul Ţării Haţe­gului mai pot fi identificate în teren. Uni­ver­sitatea din Bucureşti a fost reprezentată în cadrul proiectului de dr. Zoltán Csiki-Sava, con­fe­renţiar la Facultatea de Geologie şi Geo­fizică.
Harta a fost întocmită înainte de Primul Răz­boi Mondial de geologul Ottokár Kadić, care venise să realizeze harta geologică a zonei de vest a bazinului Ţării Haţegului. În timpul acti­vităţilor în teren, geologul a descoperit mai multe situri cu fosile de dinozauri şi alte rep­tile. Multe dintre fosilele colectate de Ottokár Kadić au stat la baza cercetărilor ştiinţifice ulte­rioare realizate de Franz Nopcsa, primul paleontolog care a adus în atenţia întregii lumi faimoşii dinozauri pitici din Transilvania. Sauropodul Magyarosaurus dacus este unul dintre cei mai cunoscuţi dinozauri, emble­ma­tic pentru Geoparc, ale cărui fosile au fost co­lec­tate de Kadić şi studiate de Nopcsa.
Declanşarea războiului şi trecerea timpului au făcut ca siturilor fosilifere excavate de Kadić să li se piardă urma. Mult timp paleon­to­logii au crezut că locurile de pe actualul teri­toriu al Geoparcului care au furnizat ştiinţei unele dintre primele fosile ale vieţuitoarelor din Cretacicul superior din zona Haţegului nu vor mai putea fi vreodată identificate.
Harta întocmită în urmă cu mai bine de 100 de ani prezintă condiţiile topografice şi geo­mor­fologice de la acel moment, care sunt diferite de cele actuale. În săptămânile de muncă de teren, paleontologii au avut surpriza de a identifica siturile de la începutul sec. XX, care au furnizat fosilele faimoşilor dinozauri pitici din Transilvania, pe baza cărora au fost făcute primele cercetări paleontologice. În plus, probele colectate acum le-au rezervat şi alte surprize.
„De-a lungul unor campanii de teren de câ­teva săptămâni, am reuşit să identificăm pozi­ţiile probabile ale siturilor excavate de Kadić acum mai bine de un secol, mai mult chiar, am reuşit să descoperim inclusiv noi fosile în locaţiile respective. Dintre cele peste o sută de fosile nou colectate, cele mai importante des­co­periri includ o serie articulată de vertebre de dinozaur sauropod, dar am descoperit şi multe alte resturi de dinozauri, crocodilieni şi broaşte ţestoase. Totuşi, din punct de vedere ştiinţific, cele mai neaşteptate şi mai interesante fosile colectate de echipă au doar câţiva milimetri şi au fost descoperite în timpul preparării fosi­le­lor de dinozauri. Aceste resturi minuscule apar­ţin unor mamifere primitive care au fost contemporane cu dinozaurii, iar studiile noas­tre de până acum sugerează că ele ar putea aparţine celor mai vechi mamifere cunoscute din întregul Bazin al Haţegului” – explică dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, membru în echipa internaţională de cercetare.
Pentru a fi siguri că locurile fosilifere iden­ti­ficate în prezent corespund siturilor marcate de Kadić pe harta lui, cercetătorii au făcut mai multe investigaţii. Fosilele nou descoperite au fost comparate cu cele colectate acum 100 de ani prin diverse investigaţii geochimice, geolo­gice şi paleontologice. Dr. Daniel Ţabără de la Universitatea ”Al.I.Cuza” din Iaşi a făcut in­clusiv studii asupra sporilor şi polenului din rocile fosilifere pentru a obţine informaţii suplimentare legate de condiţiile de mediu de acum 70 de milioane de ani.
„Studiul faunei şi al mediului în care aceasta a trăit oferă informaţii preţioase pentru înţe­le­gerea schimbărilor ecologice care au afectat lumea dinozaurilor pitici cu doar puţin timp înainte de dispariţia lor. Rezultatele obţinute ne-au ajutat să clarificăm o serie de întrebări de ordin stratigrafic, paleoecologic şi evolutiv ridicate de fosilele descoperite cândva de Kadić. În acelaşi timp, ele deschid acum pers­pec­tiva reluării cercetărilor în zonă, cu un impor­tant potenţial ştiinţific dovedit, iată, încă o dată în plus prin cercetările noastre” – apre­ciază dr. Gábor Botfalvai, de la Muzeul de Şti­inţele Naturii al Ungariei şi Universitatea Eötvös Loránd Budapesta, conducătorul echi­pei de cercetători.
Această descoperire reprezintă un exemplu foarte bun de arheologie paleontologică. Din punct de vedere al arheologiei (ştiinţa care stu­diază trecutul omenirii), au fost desco­pe­rite, pe baza unei hărţi – un artefact vechi de mai bine de un secol – locurile în care paleon­tologia (ştiinţa care se ocupă cu studiul fosi­lelor animale şi vegetale) ne oferă dovezi clare ale diversităţii formelor de viaţă care au trăit de-a lungul timpului pe planeta noastră. Des­co­peririle recente aduc o dovadă în plus a fap­tului că implicarea Universităţii din Bucureşti în activităţile de cercetare, educaţie şi promo­vare a patrimoniului geologic, natural şi cul­tu­ral din Ţara Haţegului sunt definitorii pentru re­cunoaşterea statutului de Geoparc Interna­ţio­nal UNESCO. (Adina Popa)