Noile legi ale Educației pot schimba din temelii învățământul din România

Propunerile din Legea Educației sunt rezultatul celei mai ample con­sul­tări naționale din domeniu și repre­zintă fundația primei reforme auten­tice a sistemului educațional din România.
Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai acce­sibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale pă­rinților și profesorilor. Iar România are nevoie ACUM de reforma siste­mului de educație. Există șansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele și nevoile celor direct implicați, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generații de tineri bine pregătiți.
Potrivit propunerilor, Educația va primi 15% din bugetul general con­solidat. Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pen­tru prevenirea și reducerea aban­donului școlar. Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului per­so­nal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță și va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost pro­blemele, provocările ori performanțele. La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o re­comandare care va avea în vedere op­țiunile educaționale și profesionale ulte­rioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obli­gatoriu). Ea va fi întocmită prin con­sultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.
Totodată, potrivit legii, profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în pre­dare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile aces­tora. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătățire clară. Profe­sorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenție sporită va fi acordată Cen­trului Național pentru Formare și Dez­voltare în Cariera Didactică, ce va asi­gura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor pu­tea fi actualizate cu cerințele momen­tului.
O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice. În noua lege, pla­giatul se sancționează cu retragerea ti­tlului de doctor și sunt prevăzute me­canisme mai eficiente pentru identifi­ca­rea abaterilor din doctorate. Iar re­gula generală este aceasta: etica și integritatea sunt priorități. La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înființa Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanță su­premă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.
După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. Explicația este una simplă: instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/ Doctorat, precum și în acord cu prac­ticile internaționale.
Legea Educației prevede și reduce­rea abandonului universitar prin insti­tuirea unui program naţional de pre­venire: Programul Naţional de Redu­ce­re a Abandonului Universitar (PNRAU). Va exista și programul ”A doua şansă”, dar și implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenții să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului Edu­caţiei, (PNRAU) ar urma să beneficieze de o finanţare anuală de 200 de mili­oane de lei.
Dar nu putem vorbi despre reforma învățământului superior fără o reformă a funcțiilor din acest domeniu. Astfel, potrivit noilor prevederi, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de man­date asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății aca­de­mice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a–și alege rec­torul. Nicio altă funcție de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici pre­ședintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decani, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.
Așadar, există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru mediul universitar, care pot duce Educația din România la standarde foarte înalte!