Modificări aduse Codului de procedură fiscală prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/2017, intrată în vigoare din 3.09.2017

12 septembrie 2017 Mesagerul Hunedorean

Printre numeroasele aspecte de noutate aduse de modificările Codului de procedură fiscală, enumerăm următoarele:
1. Executivul a introdus o nouă modalitate prin care să comunice actele administrativ-fiscale către persoanele juridice şi persoanele fizice. Mai exact, actele administrativ – fiscale tipărite pot fi comunicate chiar de angajaţii proprii ai ANAF, în cazuri mai deosebite. Acest lucru se face prin remiterea sub semnătură la domiciliul fiscal al persoanei juridice ori împuternicitului/curatorului acesteia.
„Prin excepţie (…), organul fiscal competent poate decide comunicarea actului administrativ fiscal emis pe suport hârtie, prin remiterea, sub semnătură, la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestuia, prin angajaţii proprii ai organului fiscal”, cu precizarea că, în caz de refuz sau dacă nu este găsit nimeni la adresa de comunicare, se afişează pe uşă o înştiinţare.
Practic, în cazul refuzului, se consideră că, la data afişării înştiinţării, comunicarea actului administrativ-fiscal a fost făcută. Iar dacă nu este găsit nimeni la domiciliul fiscal, contribuabilul poate să se prezinte la ANAF, în maximum 15 zile de la afişare, pentru comunicarea documentului. Neprezentarea în acest termen la ANAF înseamnă că autorităţile fiscale consideră actul comunicat la expirarea celor 15 zile.
Aşadar, de-acum, comunicarea actelor administrativ-fiscale tipărite se face ori prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ori prin transmitere la domiciliul fiscal cu ajutorul angajaţilor ANAF, ori prin predarea la cerere la unităţile acesteia. Referitor la comunicarea actelor administrativ-fiscale în format electronic, aceasta se face online.
În situaţiile în care se încearcă şi nu se reuşeşte comunicarea prin poştă, autorităţile fiscale apelează la varianta comunicării prin publicitate.
2. Bunurile imobile pe care ANAF le sechestrează în cadrul procedurii de executare silită, adică terenurile şi casele, pot fi scoase la vânzare în cadrul unor licitaţii publice, potrivit Codului de procedură fiscală. Pentru a încuraja pe cât posibil vânzarea lor, autorităţile fiscale permit chiar şi plata în rate.
Începând cu data de 3 septembrie 2017, plata în rate a devenit posibilă şi pentru bunurile mobile, cum ar fi maşinile sau motocicletele. La fel ca până acum, avansul minim pentru achiziţia în rate este de cel puţin 50% din preţul de adjudecare.
„În cazul vânzării la licitaţie a bunurilor, cumpărătorii pot solicita plata preţului în rate, cu un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare a bunului şi cu plata unei dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, stabilite conform prezentului cod. Organul de executare silită stabileşte printr-un proces-verbal condiţiile şi termenele de plată a diferenţei de preţ”.
De precizat însă că plata în rate este posibilă numai dacă diferenţa de preţ a bunului în cauză este de cel puţin 5.000 de lei, însă numai în cazul creanţelor administrate de organul fiscal central. Cu alte cuvinte, numai bunurile mobile şi imobile adjudecate cu cel puţin 10.000 de lei vor putea fi luate în rate. De exemplu, o maşină adjudecată cu 11.000 de lei (aproximativ 2.400 de euro) va putea fi luată în rate (5.500 de lei ca avans minim şi restul de 5.500 de lei achitaţi în rate).
Referitor la plata diferenţei de preţ în rate, acest lucru se poate face în maximum 12 luni pentru bunurile mobile şi în maximum 24 de luni pentru cele imobile. În trecut, pentru case şi terenuri, termenul maxim era jumătate, respectiv 12 luni.
3. Ori de câte ori se dezbate succesiunea unei persoane decedate, notarul public are obligaţia de a cere organului fiscal central şi local certificatul de atestare fiscală pentru cel pentru care se dezbate succesiunea, conform Codului de procedură fiscală. Certificatul de atestare fiscală este un document emis de organul fiscal ce cuprinde obligaţiile fiscale restante (neplătite), precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării.
Potrivit reglementărilor introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/2017, după ce se termină dezbaterea succesiunii, în cel mult 30 de zile, notarul public trebuie să transmită organului fiscal central şi local competent o copie a certificatului de moştenitor, astfel încât şi organele fiscale să aibă cunoştinţă de faptul că dezbaterea s-a încheiat. Dar nu în toate cazurile, ci doar atunci când în masa succesorală sunt cuprinse obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare.
„După finalizarea procedurii succesorale în care în masa succesorală sunt cuprinse obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare, notarul public transmite prin mijloace electronice de comunicare organului fiscal central competent, precum şi organului fiscal local în a cărui rază teritorială se află sediul biroului notarial, în termen de 30 de zile de la încheierea acesteia, o copie a certificatului de moştenitor“, scrie, mai precis, în ordonanţa de modificare a Codului de procedură fiscală.
În plus faţă de această noutate, notarii nu mai trebuie să ceară certificate de atestare fiscală în următoarele cazuri:
• pentru contribuabilii care la data morţii nu au avut alocat un cod numeric personal;
• dacă se cere notarului eliberarea unui certificat de calitate de moştenitor.
Acelaşi lucru e valabil şi în cazul în care procedura succesorală se dezbate în instanţă.
În acelaşi context, şi birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară le revin acum anumite obligaţii. Prin excepţia de la obligaţia notarilor, „(…) în cazul în care în masa succesorală, pe lângă obligaţiile fiscale restante şi alte creanţe bugetare, se află şi bunuri imobile intabulate, obligaţia comunicării copiei certificatului de moştenitor împreună cu încheierea de intabulare a acestuia revine Biroului de cadastru şi publicitate imobiliară care a dispus înscrierea bunului în cartea funciară“, scrie în ordonanţă.
După înscrierea în cartea funciară a actului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a actului de adjudecare prin care se transferă dreptul de proprietate asupra unui bun imobil, biroul de cadastru comunică organului fiscal local de la locul situării bunului imobil o copie a încheierii de intabulare la care se ataşează şi copia actului de înstrăinare a bunului imobil.