Luncoiu de Jos: Alte câteva sute de mii de euro de la UE câștigate pentru investiții
Magdalena Șerban
Mulți ani i-ar fi trebuit comunei Luncoiu de Jos dacă ar fi finanțat doar de la bugetul local proiectele derulate până acum cu fonduri europene sau pe filieră guvernamentală, constată Călin Dud (foto), primarul celor cinci sate reînsuflețite în ultimul deceniu. Iar programele de modernizare continuă. Cel mai nou ține de reabilitarea și dotarea a trei cămine culturale.
Încep să rodească proiectele de ieri
„Recent, am dat ordinul de începere a lucrărilor pentru reabilitarea și dotarea căminelor culturale din localitățile Luncoiu de Sus, Stejărel și Podele, lăcașuri care nu au beneficiat de nici un fel de proces amplu de modernizare, ci doar de mici reîmprospătări obținute prin zugrăvire sau câteva reparații, adică mult prea puțin pentru ceea ce e nevoie. Am accesat o axă europeană (7.6) pentru a face rost de finanțare, suma totală ajungând la circa 453.000 de euro. Există și cheltuieli catalogate neeligibile, pe care le vom suporta noi, dar raportat la valoarea demersului, este una infimă. De la acoperiș, izolație, tâmplărie PVC schimbată, sistem de încălzire, șape, grupuri sanitare, oficiu de bucătărie, totul va fi revizuit și adaptat vremurilor în care trăim și cerințelor populației, urmărind să întrunim normativele legale (de exemplu prevederile pentru persoanele cu dizabilități, cele ISU etc). Suntem foarte mulțumiți de faptul că eforturile noastre de a aduce cât mai mulți bani din sursă externă la noi în comunitate dau roade și încep să se materielizeze în teren cele care până mai ieri erau văzute doar ca simple proiecte evaluate a fi eligibile. Să ne țină Dumnezeu sănătoși, în pace și puternici pentru a face cât mai multe din ce ne-am propus”, a arătat Călin Dud, primarul din Luncoiu de Jos. Se pare că pentru acesta, fructificarea fondurilor europene rămâne instrumentul principal ce creează condiții pentru o mai bună evoluție investițională. Viziunea locală este dezvoltarea făcută prin obiective din toate tipurile de infrastructură. De aceea administrația publică de aici a făcut pasul al doilea, în paralel cu derularea proiectelor cu finanțare europeană menținând la o cotă consistentă bugetul de investiții. De altfel, în general, în cazul comunelor ceva mai mici, socotelile sunt simple. Pentru ele, fondurile europene au fost și vor fi mană cerească. Banii de la UE au completat serios bugetele proprii și le-au ferit de ani buni de îngheț economic. Dar mai depinde și de conducerile acestora, nu toți edilii stresându-se pentru a lăsa ceva constructiv în urma lor.
