ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT. Suntem ceea ce gândim

12 ianuarie 2020 | Adauga un comentariu | Publicat in: Educatie si cultura

Valentina Mureşan

Există un început pentru toate şi la drept vorbind, Dumnezeu ne-a dat posibilitatea ca fiecare dimineaţă să fie un nou început. Uneori e dificil să privim lucrurile aşa, pentru că dimineaţa intră în firescul lucrurilor, dar mare minune este să ne trezească Dumnezeu în fiecare zi şi să ne dea infinite ocazii de a ne reinventa, de a ne trezi la viaţa reală, de a ne recrea zi de zi!
Forma gând este cea dintâi scânteie pe care o aprinde omul în viaţa lui şi fie că vreţi să credeţi, sau nu, de la gând se naşte totul. Apoi vine forma cuvânt care materializează. Astăzi, însă, vom vorbi despre gândurile noastre care ne pun pe cărări pietruite, pe arături, pe drumuri asfaltate sau pe autostrăzi. Din clipa în care ai deschis ochii dimineaţa, creierul îşi începe activitatea. Doar că şi creierul are „patronul“ lui. Cumva, în permanenţă, se află cineva la manşă! Dacă vă întrebaţi cine e patronul creierului, ei bine, sunt doar două variante: Dumnezeu sau Satana, depinde cui ţi l-ai dăruit. Ştiu că veţi spune cu toţii că Dumnezeu este patronul nostru, al tuturor, pentru că aşa ne place să credem, sau aşa am vrea să fie. Însă necuratul este şi frumos şi deştept şi subtil şi înşelător! Şi în mod sigur nu stă departe de nici unul dintre noi. Trebuie să învăţăm să trăim cu ambele variante şi să ştim să le cernem în fiecare secundă din viaţa noastră. Practic, aici este cel mai dificil „joc“. Satana nu-şi face niciodată bagajul, cât timp tu-i mai poţi oferi o reprezentaţie. E job-ul lui să-ţi ofere toate „jucăriile“ tale preferate, iar el îşi va cumpăra bilet la spectacol. Şi atunci cum procedăm? În primul rând admitem că putem fi ispitiţi oricând şi în orice situaţie, învăţăm să ne ascultăm inima, iar ziua o începem cu o rugăciune în care ne dăruim Lui Dumnezeu în toate cele ce trebuie să le trăim. Apoi pornim „jocul“, ziua… şi ne autoeducăm să fim atenţi. Trebuie să învăţăm să vorbim mai puţin, să auzim mai mult, să cernem foarte bine fiecare clipă de viaţă, ca din tot ce trăim să ne bucurăm de esenţă. Apoi, un alt pas important este ca fiecare gând al nostru să nu fie umbrit de nici un interes nemărturisit, să nu afecteze pe nimeni, să construiască fără să distrugă ceva, să aducă obligatoriu un câştig sufletesc, chiar dacă este îmbinat şi cu ceva material, să pună în lumină arta mâinilor tale sau ale celor din jurul tău. Practic, orice gând trebuie să fie absolvit de umbre!
Când gândurile noastre dau năvală peste noi, pierdem din coerenţă şi din materializare. De aceea este esenţial ca fiecare gând să fie un fir direct între tine şi Dumnezeu, iar din clipa în care l-ai cercetat şi ai consimţit că este benefic, să-l duci la bun sfârşit. Pentru că foarte multe gânduri bune rămân amanet pentru cândva, iar acel timp poate să nu se concretizeze niciodată. Există urarea aceea: „să-ţi dea Dumnezeu gândul cel bun!“ Şi inevitabil, dacă eşti dispus să-l primeşti, Dumnezeu îl va trimite instant spre tine. Doar că de aici intervine misiunea ta: cum îl percepi, cum îl materializezi. De foarte multe ori suntem mânaţi de cele mai bune intenţii şi gândim atât pentru noi, cât şi pentru alţii, iar lucrurile nu ies cum ne-am dori. Se spune că drumul spre iad e pavat cu bune intenţii!… Aşa că este necesar ca gândurile noastre să ne vizeze doar pe noi, iar când oferim cuiva un gând, o idee, să fim siguri că n-am pus acolo nici un interes, nici un bruscaj, nici un salt peste praguri.
Tot de la gândurile noastre vin şi afecţiunile din corp, ele atrag şi oamenii care ne înconjoară, tot cu ele jucăm şi în viaţa de zi cu zi. Un simplu gând, care vine să macine mintea (şi să nu uităm că mintea minte!), poate distruge organe din interiorul nostru şi nu o va face instant, ci începe cu corpurile subtile, ajungând în corpul fizic atunci când avem mai mare nevoie să ne bucurăm că ne-am împlinit gândul. Gândul nu este o nimica toată, este motorul care pune în mişcare un întreg univers! Există, evident şi posibilitatea stopării gândului, sau chiar a unui proces întreg dezlănţuit de el, dar aici intervine din nou conştientizarea şi stoparea gândului în primele şapte secunde de la emisie, sau dezamorsarea lui prin diferite tehnici subtile, dacă este o acţiune mai veche. Ştiu că veţi spune că v-am deschis uşa unui proces complicat şi că e mai bine ca lucrurile să rămână simple, însă vine vremea fiecăruia dintre noi, când ne vom întreba de ce ni se întâmplă anumite lucruri în viaţă. Atunci este momentul în care trebuie să citiţi acest articol! Pentru că noi, oamenii, suntem suma gândurilor noastre, a alegerilor pe care le facem, iar vieţile noastre primesc de la univers ceea ce am emis prin cuvânt, inconştient, sau cu bună ştiinţă.

Până săptămâna viitoare… ALEGEŢI SĂ TRĂIŢI CU DETAŞARE, BUCURÂNDU-VĂ DE VIAŢĂ!

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Doi răniţi, după ce un bărbat din Petrila a tamponat o ambulanţă

Un şofer, de 31 de ani, din Petrila, nu s-a asigurat corespunzător şi a lovit o ambulanţă care se afla...

Criminalul din Lupeni rămâne după gratii

Bărbatul din Lupeni care şi-a înjunghiat mortal fosta iubită, fiind acuzat de omor, n-a încercat să-i convingă pe magistraţi să-i...

O escroacă a lăsat o pensionară fără 3.600 de euro

Poliţiştii petroşăneni sunt pe urmele unei tinere care a reuşit să convingă o pensionară de 72 de ani că vinde...

Închide