INTERPELARE adresată de către deputatul PDL Iosif Veniamin Blaga, ministrului Administraţiei şi Internelor

Domnule Ministru,
Folosesc acest prilej, pentru a vă îndrepta atenţia asupra unei stări de fapt, care are darul să ducă la un dezastru patrimonial cultural irecuperabil. Nu mai este un secret pentru nimeni că distrugerile de patrimoniu din ultimii ani au adus statului român prejudicii imense, prin pierderea unor artefacte sau prin distrugerea unor situri, toate de o valoare inestimabilă. Cunoaştem cu toţii imensul prejudiciu creat prin practicarea braconajului arheologic în Munţii Orăştiei. Peste 6 milioane de euro au fost necesari, doar până în acest moment, pentru recuperarea a nici jumătate din bunurile sustrase din siturile arheologice din această zonă. Dacă pe lângă acest aspect, considerăm furturile de icoane din biserici din mai multe judeţe ale ţării şi traficarea lor, a fosilelor din Geoparcul dinozaurilor din Ţara Haţegului, a tablourilor de patrimoniu din colecţii particulare sau de stat, devastarea de către căutătorii de comori a unor situri mai puţin cercetate, dar cu un potenţial arheologic extrem de important, precum cel de la Troesmis, sau cel de la Racoş, toate acestea  reprezintă doar o mică parte din ceea ce înseamnă pierderea irecuperabilă a patrimoniului României. Este evident că aceste aspecte nu sunt rodul acţiunilor unor indivizi izolaţi, dornici de îmbogăţire rapidă sau ale unor aventurieri, colecţionari de obiecte de artă. Se pare că avem de a face cu structuri organizate, cu furturi la comandă, cu grupări specializate, într-un cuvânt, avem de-a face cu un sistem mafiot în cel mai strict sens al cuvântului. La fel de importante sunt distrugerile care se produc mai mult sau mai puţin întâmplător, în urma unor lucrări de construcţie ilegale în diferite zone cu potenţial arheologic reperat. Exemplele recente fiind distrugerile monumentului istoric unic în Europa de Est de la Slava Rusa din judeţul Tulcea, sau cele petrecute în centrul cetăţii romane de la Alba Iulia. Aşa se pierd informaţii deosebit de preţioase pentru reîntregirea istoriei şi identităţii neamului nostru. Am crezut că legislaţia în domeniu nu permite acţiuni concertate în acest domeniu, dar m-am înşelat.
Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 182/25.10.2000 pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, în anul 2001, a fost creat, la nivelul IGPR, Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, o structură distinctă cu un număr corespunzător de lucrători, care avea în subordine, la nivelul teritoriului, compartimente de protecţie a patrimoniului în majoritatea Inspectoratelor Judeţene de Poliţie. Eficienţa acestei structuri s-a făcut simţită consistent prin recuperarea a peste 15.000 de obiecte de patrimoniu, unele dintre ele inestimabile ca valoare, precum faimoasele brăţări din aur, statuete, monede, icoane etc., dar mai ales, au fost destructurate sau descurajate grupări infracţionale care acţionau atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate. Mai mult, în anul 2006, Legea nr. 259 din 23 iunie, pentru completarea şi modificarea Legii 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, obliga IGPR-ul să creeze structurile de prevenire, descoperire şi urmărire a faptelor ilegale care privesc monumentele istorice, zonele de protecţie ale acestora, precum şi zonele construite protejate.
Din păcate, restructurările care au fost efectuate la nivelul  întregului Minister al Administraţiei şi Internelor au afectat dramatic această structură creată conform legislaţiei aflată în vigoare. Dintr-un serviciu specializat şi organizat, cu structuri în teritoriu la nivelul anului 2001, la această oră, în IGPR există doar o linie de muncă direcţionată pe patrimoniul cultural, cu un singur lucrător. În teritoriu, aceste structuri specializate au fost redirecţionate către alte domenii în care prejudiciul adus statului român este de sute de ori mai mic şi mai puţin important decât cel adus în domeniul patrimoniului cultural naţional, aflat în faţa unor ameninţări crescânde.
Revenind la situaţia existentă şi dând ca exemplu perpetuu arealul arheologic al Munţilor Orăştiei, cred că în acest caz, Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional a reuşit să-şi îndeplinească menirea. Poziţia Ministerului Administraţiei şi Internelor, aceea de a proteja monumentele UNESCO cu o structură a jandarmeriei, cu un efectiv sporit de lucrători, care vor asigura paza şi protecţia monumentelor 24 de ore din 24, nu poate suplini ceea ce a făcut Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional. Jandarmeria, care nu va avea nici competenţe şi nici capacitatea de a face o serie de activităţi specifice poliţiei judiciare, recuperări şi cercetare penală, poate menţine ordinea şi liniştea publică, dar nu poate asigura arsenalul complex al unei lupte eficiente împotriva unui fenomen care tinde să devină un adevărat flagel. Poate executa acţiuni de patrulare, dar nu poate acţiona împotriva sistemului mafiot despre care vorbeam. Cheltuielile prevăzute în proiectul înaintat comisiei guvernamentale constituită pentru normalizarea situaţiei din zona cetăţilor dacice este unul exagerat de mare, faţă de cheltuielile care pot fi făcute respectând prevederile legilor enumerate mai sus.

Domnule Ministru,
Vă rog să îmi spuneţi dacă, la nivelul ministerului pe care cu onoare îl conduceţi, au fost studiate aspectele prezentate, dacă au fost luate în considerare pagubele pricinuite prin desfiinţarea practic a unui serviciu specializat, cu rezultate deosebite, mă refer la Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, şi care sunt măsurile concrete pe care preconizaţi să le luaţi în acest sens, având în vedere că orice zi pierdută poate aduce prejudicii incomensurabile patrimoniului naţional.
Mai mult, vă rog să îmi comunicaţi stadiul în care se află legislaţia menită să aprobe „Programul Naţional de Protecţie şi Gestiune pentru monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO”, care sunt măsurile care pe viitor vor stopa aspectele negative pe care le-am specificat vizavi de protejarea arealului arheologic din Munţii Orăştiei, areal aflat în Colegiul nr. 2 Orăştie, al cărui reprezentant în Camera Deputaţilor sunt.
Deputat Iosif Veniamin Blaga