Inspecţia economico-financiară la operatorii economici

Organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare care se efectuează la operatorii economici este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94 din 2 noiembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Organele de inspecţie economico-finan­ciară au următoarele atribuţii:
a) verifică operaţiunile efectuate de ope­ratorii economici în scopul creşterii veni­tu­rilor, reducerii cheltuielilor şi diminuării arie­ra­telor, în fundamentarea şi execuţia bu­getului de venituri şi cheltuieli;
b) verifică exactitatea şi realitatea înre­gis­trărilor în evidenţele financiar-contabile prevăzute de lege şi de actele de constituire a operatorilor economici;
c) controlează respectarea indicatorilor economico-financiari aprobaţi prin bugetele de venituri şi cheltuieli de către operatorii economici, precum şi respectarea modului de raportare a acestora;
d) verifică realitatea informaţiilor cuprinse atât în documentaţia aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susţinerea anumitor acti­vităţi, cât şi în documentele justificative pre­văzute de lege pentru acordarea acestora;
e) verifică la operatorii economici modul de organizare şi exercitare a controlului intern şi controlului financiar preventiv;
f) verifică modul în care operatorii eco­nomici, beneficiari ai finanţărilor rambur­sa­bile garantate de stat sau subîmprumutate, constituie şi asigură sursele de rambursare şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri, aferente finanţărilor ram­bursabile respective;
f.1) verifică modul de utilizare a fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţio­nale aferente acestora;
g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite, potrivit legii, în sarcina Ministerului Finanţelor Publice.

Structurile de inspecţie economico-finan­ciară reprezintă structurile de control care realizează atribuţiile Ministerului Finanţelor Publice de constatare a neregulilor apărute în utilizarea fondurilor europene şi/sau a fon­durilor publice naţionale aferente acestora şi de stabilire a creanţelor bugetare, în con­diţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apă­rute în obţinerea şi utilizarea fondurilor eur­o­pene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi com­pletările ulterioare.
Verificările se finalizează prin întocmirea actelor de control prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, cu mo­dificările şi completările ulterioare, şi de nor­mele metodologice de aplicare a acesteia.
Inspecţia economico-financiară se exercită la sediul operatorilor economici sau al or­ganului de inspecţie economico-financiară, separat sau combinat, sub următoarele forme:
a) controlul ex-ante, care constă în ve­rificarea fundamentării bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, a fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susţinerea unor activităţi, precum şi în verificările cu privire la constituirea şi asigurarea surselor de plată a finanţărilor rambursabile garan­tate sau subîmprumutate de stat;
b) controlul operativ, care constă în verifi­carea unor activităţi sau operaţiuni econo­mico-financiare desfăşurate în cursul exer­ciţiului financiar curent; acesta se poate ex­tinde şi asupra altor operaţiuni relevante aflate în derulare;
c) controlul ex-post (ulterior), care constă în verificarea activităţii operatorilor economici conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, aferente exerciţiilor financiare în­cheiate. Controlul financiar ex-post se desfăşoară la solicitarea autorităţilor publice cu atribuţii de control asupra modului de for­mare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În toate cazurile în care se efectuează acţiuni de control financiar ex-post, un exemplar al actului de control în­toc­mit, împreună cu copiile documentelor de va­lorificare, se transmite autorităţii care a soli­citat verificarea.

Inspecţia economico-financiară poate aplica următoarele metode de control:
a) inspecţie economico-financiară generală, care constă în activitatea de verificare a tuturor operaţiunilor din cadrul obiectivelor stabilite conform legii pentru întreaga perioadă supusă controlului;
b) inspecţie economico-financiară parţială, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau a mai multor operaţiuni din cadrul obiectivelor stabilite pentru perioada controlată.

Inspecţia economico-financiară poate aplica următoarele proceduri de control:
a) studiul general prealabil, care constă în analiza elementelor esenţiale şi specifice ale activităţii ce urmează a se controla, pe baza cărora se identifică obiectivele inspecţiei;
b) analiza financiară, care constă în studiul modului de realizare a obiectivelor, factorii şi influenţele acestora asupra activităţii şi rezultatelor financiare;
c) controlul documentar contabil, care constă în analiza unor operaţiuni, procese sau fenomene economice, pe baza documentelor justificative, în scopul stabilirii legalităţii şi realităţii operaţiunilor şi activităţilor economico-financiare;
d) controlul prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor, operaţiunilor semnificative şi activităţilor efectuate, în perioada supusă inspecţiei;
e) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilităţii şi a surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză, evaluare şi testare asistate de instrumente informatice specializate.

În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organele de inspecţie economico-financiară au dreptul:
a) să aibă acces neîngrădit la registre, evidenţe, documente, alte înscrisuri şi să solicite copii certificate după acestea, necesare inspecţiei economico-financiare;
b) să efectueze controale în spaţii şi în orice alte incinte în care se desfăşoară activitatea, în prezenţa reprezentantului legal al operatorului economic sau a unei persoane desemnate de acesta;
c) să beneficieze din partea operatorilor economici controlaţi de spaţii de lucru adecvate şi acces logistic corespunzător, necesare bunei desfăşurări a inspecţiei economico-financiare, în condiţiile în care există astfel de facilităţi;
d) să solicite informaţii şi explicaţii, verbale şi/sau în scris, în legătură cu obiectul inspecţiei economico-financiare;
e) să solicite prezenţa reprezentantului legal al operatorului economic controlat sau a altei persoane împuternicite la sediul organului de inspecţie economico-financiară; odată cu solicitarea, după caz, se vor indica şi documentele pe care acesta este obligat să le prezinte;
f) să stabilească obligaţiile prevăzute de lege în cadrul termenului de prescripţie în sarcina operatorilor economici supuşi inspecţiei economico-financiare;
g) să solicite efectuarea de expertize sau alte tipuri de controale specializate necesare finalizării acţiunii de inspecţie economico-financiară. Expertizele fac parte din activitatea de documentare şi fundamentare a raportului de inspecţie economico-financiară;
h) să solicite altor autorităţi publice furnizarea de informaţii şi documente care au legătură cu operatorul economic supus inspecţiei economico-financiare;
i) să verifice modul de îndeplinire a măsurilor dispuse prin actul administrativ financiar;
j) să sesizeze organele de urmărire penală la constatarea unor fapte care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală;
k) să efectueze acţiuni de documentare, analiză şi urmărire a implementării unor reglementări la operatorii economici.

Dreptul organului de inspecţie economico-financiară de a stabili obligaţii în sarcina operatorilor economici se prescrie în termen de 5 ani de la încheierea exerciţiului financiar, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.
Termenul de prescripţie începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor exerciţiului financiar încheiat.
Dreptul de a stabili obligaţii, după caz, în sarcina operatorilor economici controlaţi se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Selectarea operatorilor economici care urmează a fi supuşi inspecţiei economico-financiare este efectuată de către organul de inspecţie economico-financiară competent, pe baza criteriilor de selecţie stabilite prin norme metodologice.
Durata efectuării inspecţiei economico-financiare este stabilită de organele de inspecţie în funcţie de obiectivele stabilite şi nu poate fi mai mare de 3 luni.
În cazul operatorilor economici care au calitatea de mari contribuabili, precum şi al celor care au sedii secundare, durata inspecţiei economico-financiare nu poate fi mai mare de 6 luni.
Acţiunea de inspecţie economico-financiară poate fi suspendată ori de câte ori sunt motive justificate pentru aceasta.
La calculul duratei inspecţiei economico-financiare nu sunt incluse perioadele în care acţiunea de inspecţie economico-financiară este suspendată.
Activitatea de inspecţie economico-financiară se organizează şi se desfăşoară în baza unor programe anuale, trimestriale şi lunare aprobate în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, care vor fi corelate în prealabil cu programul de activitate al Curţii de Conturi.
La începerea inspecţiei economico-financiare operatorul economic va fi informat că poate numi persoane care să dea informaţii. Dacă informaţiile operatorului economic sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, organul de inspecţie economico-financiară se poate adresa şi altor persoane pentru obţinerea de informaţii.
Pe toată durata desfăşurării inspecţiei economico-financiare operatorii economici supuşi acesteia au dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate sau juridică.
Operatorul economic va fi informat pe parcursul desfăşurării inspecţiei economico-financiare asupra constatărilor rezultate din inspecţia economico-financiară.
Organul de inspecţie economico-financiară prezintă operatorului economic proiectul raportului de inspecţie economico-financiară, care conţine constatările şi consecinţele lor, acordându-i acestuia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere în scris, cu excepţia cazului în care operatorul economic renunţă la acest drept.
Operatorul economic are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările inspecţiei economico-financiare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii proiectului raportului de inspecţie economico-financiară. După analizarea punctului de vedere prezentat de operatorul economic, organul de inspecţie economico-financiară va proceda la definitivarea raportului de inspecţie economico-financiară.
Menţionăm că, în Monitorul Oficial Nr.868 din 23 septembrie 2020, a fost publicat OMFP Nr.2737/2020 din 10 septembrie 2020 privind aprobarea modelului şi conţinutului actelor de control şi ale unor formulare utilizate în activitatea de inspecţie economico-financiară.

 

Societatea TVG TAX AUDIT SRL

Societate de consultanță fiscală

Societate de audit financiar

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare