Închisoare cu executare pentru gruparea de proxeneţi
Natalia Bumbac
Tribunalul Hunedoara a dat ieri sentinţa în dosarul în care cinci bărbaţi de la noi din judeţ şi din alte judeţe sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat şi proxenetism. Aceştia sunt Domiţian-Gheorghe Săran, Petru-Costel Pienar, Florin-Marius Borşoş, Daniel Lazăr şi Viorel Claudiu Dull, trimişi în judecată în noiembrie 2017 de procurorii DIICOT.
Cea mai grea pedeapsă a primit-o Domiţian-Gheorghe Săran, de patru ani şi 10 luni închisoare, pedeapsă la care au fost contopite condamnări mai vechi pe care bărbatul le avea primite în alte dosare. Petru Costel-Pienar şi Florin-Marius Borşoş au fost condamnaţi la câte trei ani şi doi luni de închisoare. Ultimii doi, Daniel Lazăr şi Viorel Claudiu Dull, au fost condamnaţi la câte doi ani şi patru luni de puşcărie. Magistraţii au mai dispus confiscarea următoarelor sume de bani: 453.000 de lei, în solidar, de la Săran, Pienar şi Borşoş, 102.000 de lei de la Lazăr şi 2.700 de lei de la Dull. Totodată, instanţa a dispus menţinerea sechestrului asigurator asupra sumelor confiscate de la inculpaţi, circa 30.000 de lei. Hotărârea Tribunalului Hunedoara nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Bordelul era „sală de forţă”
Reamintim cititorilor că în mai 2017, oamenii legii au organizat percheziţii la domiciliile membrilor reţelei de proxenetism. Patru dintre cei cinci indivizi au fost ridicaţi şi duşi la audieri, ulterior Săran, Pienar şi Borşoş fiind trimişi în arest la domiciliu. Din datele procurorilor, începând cu anul 2017 Săran, Pienar şi Borşoş, au constituit un grup infracţional organizat având ca scop coordonarea unei reţele de prostituate, pe care le determinau să presteze relaţii sexuale pe bani. La acest grup infracţional au aderat şi ceilalţi doi indivizi. Aceştia nu aveau nici o sursă de venit, asigurându-şi banii necesari pentru existenţă din proxenetism. „Liderul grupului infracţional (Săran) a coordonat acţiunile celorlalţi membri ai grupului. În sensul că îi însărcina pe suspecţi cu supravegherea tinerelor, le indica magazinele de unde să cumpere mâncare pentru a fi mai ieftină, se preocupa de închirierea de apartamente, de transportul dintr-un loc în altul, precum şi racolarea de clienţi prin promovarea pe site-uri de publicitate a unor anunţuri cu oferte de servicii sexuale”, se arăta în comunicatul DIICOT. Astfel, membrii grupului au închiriat diferite apartamente în judeţele Hunedoara, Alba, Vâlcea şi Caraş-Severin, de regulă pe numele fetelor, pentru a nu atrage atenţia asupra lor şi pentru a nu se putea stabili o legătură între ei şi prostituate. În funcţie de „veniturile” pe care acestea le obţineau, respectiv dacă nu câştigau destui bani, erau mutate într-o altă localitate.
Anchetatorii au mai constatat că proxeneţii foloseau un limbaj codat în discuţiile lor, respectiv: apartamentele în care se practica prostituţia erau denumite „sală de forţă” sau „seră”, iar prostituatele erau numite „antrenori” sau „muncitori”, atribuindu-li-se totodată nume de bărbaţi. Au fost identificate cinci adrese în Deva, unde tinerele practicau relaţii sexuale contra cost, un apartament în Alba-Iulia, două în Reşiţa şi unul în Râmnicu-Vâlcea.
