Guvernare precară şi dezvoltare emergentă

Am avut ocazia să asist la o dezbatere pe teme electorale, moderată de Cristian Pârvulescu, chiar în sediul şcolii unde este el profesor – Şcoala naţională de studii politice şi administrative din Bucureşti. Au participat şefii principalelor institute de sondare a opiniei publice. Ce vreau să spun cu asta – anume că, subiectul editorialului de astăzi este unul mai puţin speculativ şi mai aplicat la chestiune.
„Guvernare precară şi economie emergentă” – aşa a definit Cristian Pârvulescu perioada traversată de România în prezent. Dacă guvernarea precară este înţeleasă (şi din păcate, simţită…) de mulţi, voi defini conceptul de economie emergentă. Economia emergentă este cea care prezintă teoretic, avantaje de a investi, un cadru legislativ şi economic instabil, dar care oferă potenţialul unor profituri foarte ridicate, aşteptări privind creşterea susţinută a consumului, inflaţie şi rate ale dobânzii ridicate, volatilitate de curs. Cu alte cuvinte, o economie nesigură, dar de unde se poate câştiga foarte uşor. Stadiul superior, spre care ar trebui să tindem, este cel de economie dezvoltată – dar este un ţel din ce în ce mai îndepărtat.
Dezbaterea nu a fost grevată de politic – unde regula jocului este alta, sunt introduse elemente subiective, specifice mediului politic, interesat nu doar de dezbateri academice, ci, de un pragmatism accentuat, mai ales în preajma alegerilor. Universitarii constată, în urma cercetărilor, că în rândul populaţiei, a apărut un sentiment de pierdere a busolei, derută, incertitudine. Debusolarea generală este completată de o scădere a competenţei sociale, adică nivelul general de pregătire este din ce în ce mai redus, se găsesc greu oameni calculaţi, dispuşi să-şi asume responsabilităţi şi să prezinte tablouri realiste. Apar în schimb veleitarii, care văd politica nu ca un mod de control raţional al resurselor, ci mai ales, ca un mod de a parveni – din păcate, stilul este foarte prezent în rândul tinerilor, care nu concep să-şi realizeze interesul propriu prin prisma realizării intereselor sociale. Ei sunt orientaţi aproape exclusiv spre sine.
Dezbaterea, crede Cristian Pârvulescu, a fost orientată deliberat spre un subiect fără relevanţă reală, dar cu impact emoţional. Parlamentul unicameral este o găselniţă inutilă acum, când problema crizei este foarte gravă. Puţini ştiu, susţine Pârvulescu, că un parlamentar îl costă lunar pe fiecare cetăţean al României doar 1,25 lei noi, adică 12.500 lei vechi. Este o sumă derizorie, din care cei mai mulţi bani se duc de fapt pe Palatul Parlamentului, un sac fără fund din punct de vedere al întreţinerii. Tema Parlamentului rău este întreţinută electoral de Traian Băsescu şi PDL, din considerente de interes personal.
Mâine, vă voi spune de ce îl compară pe Berlusconi cu Mussolini şi pe Traian Băsescu cu…

2 comentarii la „Guvernare precară şi dezvoltare emergentă

  • 4 noiembrie 2009 la 15:15
    Permalink

    Traian Basescu va fi presedintele Romaniei si dupa 7 Decembrie !

  • 4 noiembrie 2009 la 19:47
    Permalink

    fereasca Dumnezeu!

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.