Gura lumii 4.02.2014
Se aude bine de tot, chiar până la cele instituţii cu obiceiuri de a căuta prin faptele hunedoreanului, că un şef de localitate – mai mare decât satul, dar mai mică decât oraşul -, obişnuit să moşierească prin plaiurile păstorite, alături de un om de încredere din preajma sa, se dă de ceasul morţii să afle cum de s-a pricopsit cu nenorocirea ca ingineriile lor cu hectare şi verde crud să înceapă a deveni publice. Primul care a luat palme de la soarta potrivnică este slujbaşul, şi omul său de încredere, care s-a trezit că n-a fost bine să stea cu fundul în două bărci, pentru că s-a udat rău la posterior. Degeaba a înfundat el în nădragi teancuri de bancnote, din barca plină cu subvenţii europene, că tot a luat apă şi simte cum îl trag, de drag, adâncurile. Bineînţeles, el va fi omul de sacrificiu, pentru că şeful de localitate e vulpoi bătrân şi are proptele de se minunează şi oceanul când le vede trecând. Din nefericire, ingineriile au fost atât de groase, că nu mai încap nicicum nici prin găurile negre făcute de schimbarea codurilor, astfel încât viitorul nu mai sună prea bine pentru cei doi.
Că majoritatea căilor hunedoreanului respectă voinţa Creatorului, aceea de a fi îmbârligate la maximum, ştim bine, chiar dacă nu ne place. Ei, o astfel de cale neaoşă este şi cea către fudulia cea mai expresivă, suprema fudulie a judeţului, o cale pe care se juca, până mai ieri, bătuta-n trei, de stătea colbul pe post de ceaţă locală. Spunem până mai ieri, pentru că din acel mai ieri datează retragerea unuia din protagoniştii dansului fudul, o retragere scârbită, sub semnul a ani şi ani de persecuţie legală. Acum, privim la bătuta-n doi şi colbul e mai rarefiat, mai ales că perechea noastră are un ţopăitor prin centrul judeţului şi altul prin zone înnegrite şi ciuruite. Bătuta asta e cumva ciudată nu numai datorită distanţei între dansatori, ci şi datorită categoriei diferite. Una peste alta, nu cred că mai e mult timp până când, într-o pauză de respiraţie, ni se va arăta, pe feţele protagoniştilor, cine va rezista până la capăt.
