Ecouri după conferinţa UPLR de la Geoagiu-Băi. Despre rolul şi provocările profesiilor liberale în societatea românească
Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR), în parteneriat cu Camera Auditorilor Financiari din România şi Camera Consultanţilor Fiscali, a organizat Conferinţa „Rolul profesiilor liberale în societatea românească“, eveniment ce a avut loc la Hotel Germisara din Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara, în perioada 19-21 octombrie 2018.
I-am invitat pe doi dintre reprezentanţii UPLR, respectiv domnul Gheorghe Ialomiţianu, prim-vicepreşedinte al Uniunii şi prim-vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România, şi domnul Dan Manolescu, vicepreşedinte al Uniunii şi Preşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali, să răspundă la câteva întrebări.
Redacţia: Ce părere aveţi, poate fi privită UPLR ca o suprastructură a organismelor profesionale membre, care grupează profesii liberale din domenii de activitate atât de diferite (juridice, economice, medicale, sociale ş.a.)?
Gheorghe Ialomiţianu: Profesiile liberale au elemente comune atunci când ne referim la rolul şi impactul lor în societate, aflându-se la graniţa dintre interesul public şi cel privat. În cazul tuturor profesiilor liberale regăsim o serie de valori comune, cum ar fi responsabilitatea, independenţa, profesionalismul, încrederea şi echitatea.
Consider că UPLR trebuie să devină un partener important al statului, mediului de afaceri şi, nu în ultimul rând, al societăţii civile, în scopul creşterii rolului profesiilor liberale în societate, precum şi pentru apărarea intereselor membrilor organismelor profesionale. Organismele profesionale şi membrii acestora ar trebui să perceapă UPLR ca pe un organism ce contribuie la armonizarea intereselor şi la dezvoltarea profesiilor liberale, ca fiind un mediator şi nu o suprastructură. Organismele profesionale trebuie să înţeleagă că acţiunile comune cu statul, mediul de afaceri şi cu societatea civilă sunt mult mai eficiente şi cu impact major în societate. Acţiunile individuale ale acestor organisme pot aduce beneficii reduse membrilor şi uneori pot afecta interesele altor profesii.
Dan Manolescu: Între valorile comune ale profesiilor liberale regăsim aspecte ce ţin de respectarea confidenţialităţii în relaţiile cu clienţii/beneficiarii serviciilor, pregătirea profesională continuă, independenţa şi imparţialitatea opiniilor profesionale, necesitatea existenţei pentru fiecare profesionist a asigurărilor de risc pentru activitatea desfăşurată, necesitatea respectării codurilor de etică şi conduită profesională.
Cred că mai important decât ceea ce ne dezbină este ceea ce ne uneşte. Identificarea lucrurilor care ne apropie trebuie să fie principala direcţie de acţiune. Iar în acest sens, organizarea de evenimente comune, cum a fost evenimentul din aceste zile de la Geoagiu-Băi, în care să aducem alături profesioniştii liberali din diverse domenii de activitate, cred că reprezintă un mod în care putem conştientiza cu toţii că există probleme comune asupra cărora este mai productiv să căutăm soluţii împreună, decât separat. Mai ales în acest an al Centenarului Unirii cred că trebuie să ne călăuzească spiritul colaborării şi să înţelegem că un cor rezonează mai puternic decât o voce individuală.
Redacţia: Care credeţi că sunt principalele provocări pentru membrii profesiilor liberale, în opinia dumneavoastră?
Gheorghe Ialomiţianu: Provocările membrilor profesiilor liberale sunt în principal legate de schimbarea percepţiei publice a activităţii specifice acestor profesii de către membrii societăţii şi găsirea de noi oportunităţi de manifestare a profesioniştilor. Există şi o serie de aşteptări, cum ar fi: stabilitatea şi predictibilitatea legilor, reducerea birocraţiei, dezvoltarea oportunităţilor, evitarea suprareglementării profesiilor, respectarea standardelor profesionale de către instituţiile statului.
Dan Manolescu: Principalele provocări cred că vin, pe de o parte, din zona iniţiativelor de la nivel european cu privire la o potenţială dereglementare a profesiilor liberale, iar pe de altă parte, în plan intern, dintr-o potenţială acumulare de tensiuni generate de accentuarea din acest an a discrepanţelor în ceea ce priveşte regimul fiscal aplicabil diverselor categorii de venituri salarii/drepturi de autor/ activităţi independente/dividende – cu un risc crescut pe termen mediu de creştere a sarcinii fiscale pentru profesioniştii liberali.
Redacţia: Cât de oportună este o lege comună/cadru a profesiilor liberale?
Gheorghe Ialomiţianu: O lege comună profesiilor liberale nu trebuie să înlocuiască legile care reglementează fiecare profesie. Poate fi un cadru legal comun care să armonizeze interesele profesiilor liberale, să legitimizeze rolul UPLR în raport cu statul, mediul de afaceri şi societatea civilă într-un mod mult mai puternic. În acest act normativ poate fi reglementat statutul fiscal al membrilor profesiilor liberale, care trebuie să fie unul comun şi nu discriminatoriu.
Dan Manolescu: Cred că o lege cadru ar fi nu doar oportună, ci şi necesară. Ar putea reprezenta un numitor comun al aspectelor care unesc profesiile liberale, de exemplu pe cele ce ţin de formele de organizare şi desfăşurare a activităţii profesiilor. În prezent, modalitatea de organizare este stabilită la nivel individual de către fiecare profesie în parte, ceea ce a condus, în timp, la diferenţe de tratament juridic şi fiscal care, pentru unii profesionişti liberali, au generat şi pot genera în continuare probleme în adaptarea organizării la provocările sau oportunităţile din activitatea specifică.
