De ce s-a supărat primarul din Crișcior!

Magdalena Șerban

Supărare mare pe primarul din Crișcior. După părerea sa, cotele bugetare aduc tensiune și nedreptate în rândul unor primării cum e cea pe care o conduce. Deși sunt multe proiecte investiționale câști­gate, nu se alocă bani în funcție de sumele ce trebuie susținute din bugetul local, pentru finalizarea lor.

Datorii și obligații
„Am rămas cu o grămadă de datorii la fi­nalul lui 2021, cotele de echilibrare de­pin­zând de criteriile politice. Nimeni nu mai citește o hârtie, degeaba trimitem situații la Consiliul Județean că oricum nu se ține cont de ele. (…) Suntem în situația în care nu pu­tem începe investiții și în zadar am câștigat prin PNDL II trei proiecte mari (modernizarea liceului din Crișcior la care din 1940 nu s-a mai făcut mai nimic, a sediului administrativ și a dispensa­ru­lui), nici acum neputându-le finaliza. Nu știu pen­tru ce ne mai cer evidențe cu investițiile, din moment ce nu se uită peste ele. Cred că e o bătaie de joc la adresa administrațiilor locale să soliciți situații și să nu le citești. Eu am zis că nu mai trimit. Pentru ce să pun pe cineva să lucreze ca mai apoi să fim sfidați?. Am fost în Norvegia, de exemplu, și am constatat că acolo unde sunt comunități fără venituri proprii, se stabilesc sume de echilibrare de la buget, statul intervenind prin autoritățile competente pentru a echilibra bugetele. La noi, e altfel. Se împarte în mod egal, apro­xi­mativ, ca să nu se supere nimeni. Ai sau nu liceu de susținut, ai sau nu proiecte europene/ guvernamentale câștigate, ești egal cu cel care nu are. Unii dețin la fondul de rulment câte 30-40 de miliarde lei vechi, neavând cum să-i cheltuie pe toți, iar alții nu pot duce la bun sfârșit nici măcar obiectivele accesate pentru dezvoltarea locală și implicit zonală. De când cu scumpirile, bineînțeles că prețurile la materialele de construcții și la lucrări au crescut și trebuie actualizate (ceea ce ge­nerează valori suplimentare față de cele inițiale, ce trebuie acoperite). Asta e situația reală”, arată primarul din Crișcior, Ovidiu Ilie Furdui (foto).

Diferențiere în funcție de veniturile proprii
Nici studiile de fezabilitate făcute fără re­zultat nu au scăpat de lupa primarului, do­cu­mentațiile respective însemnând bani ce tre­buie achitați. “Am făcut studii de fezabilitate pentru rețeaua de gaz metan, dar se pare că sunt degeaba, nimeni nu mai zice nimic. Am avut de rezolvat întabulările, deci alți bani și aici. Ne-au pus să dăm bani pentru a asigura tablete electronice copiilor (elevii urmau cursurile online, în perioada pandemică cu rata mare de infectare), dar cum să le achi­tăm? Acum avem blocate conturile de ope­ratorul economic de la care le-am achi­zi­ționat. Sunt comune atipice, ca noi, cu liceu în grijă. Mă uit la Brad, unde s-au cerut 120 de miliarde lei vechi ca oamenii să poată avea încălzire, deci existând o problemă reală. Au primit. Eu dacă am abonamente neachitate pentru profesorii de la liceu (250.000 de lei) nu am nevoie de bani, nu mai trebuie. Nu mai înțeleg nimic. La asistență socială nu am plătit nici con­tribuțiile. De unde? E vorba de trei mili­oane de lei pe an, iar contribuția noastră e de 10 la sută, dar de multe ori pu­nem mai mult, neprimind tot ce le revine oa­menilor. Nu îi poți lăsa fără să aibă ce să pună pe masă. Unde e omenia? Am luat credit pen­tru a ne descurca și abia plătim ratele”, spune primarul. Edilul a mai subliniat ca doar segmentul de datorii adună circa un milion de lei, majoritatea fiind la proiecte. Însă în ciuda minusurilor la buget, nu au fost ma­jo­rate taxele și impozitele pen­tru 2022, locui­torii comunei neavând nici o vină pentru îm­părțeala banilor de funcționare. El consideră că nu doar că este firesc, ci și obligatoriu să se facă o diferență clară, chiar o departajare între comunele care înregistrează venituri mari (din impozitele unor societăți, vânzare de masă lemnoasă etc) și cele care au o po­pulație numeroasă, nu au norocul să găzduiască investitori și nu dețin nici fond fo­res­tier ori pășune cu nemiluita, deci se ex­clud astfel de surse de venit.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.