Comunitatea legală de bunuri pe înţelesul tuturor

29 martie 2017 | Adauga un comentariu | Publicat in: Mesagerul juridic

Doris Visirin, avocat

Codul civil a adus noutăţi interesante în ceea ce priveşte regimul matrimonial. Spre deosebire de vechea reglementare, apar două regimuri matrimoniale noi, mai puţin cunoscute, comunitatea convenţională şi regimul separaţiei de bunuri, pe lângă regimul comunităţii legale, care deocamdată a rămas regula.
Codul civil prevede, la art. 339, că bunurile dobândite de către soţi în timpul regimului comunităţii legale (în timpul căsătoriei) sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie a soţilor.
De la această regulă există şi excepţii, fiind bunuri proprii ale fiecărui soţi opt categorii de bunuri, enumerate la art. 340 din codul civil, cum ar fi: bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, bunurile de uz personal, bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri, drepturile de proprietate intelectuală asupra creaţiilor proprii, bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi, bunurile sau sumele de bani care înlocuiesc un bun propriu şi fructele bunurilor proprii.
În legătură cu veniturile din muncă şi cele asimilate acestora, ele sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, în cazul în care sunt scadente în timpul comunităţii.
Fiecare dintre soţi poate folosi, administra şi dispune de bunurile proprii în mod liber.
Fiecare dintre soţi poate folosi bunul comun fără acordul expres al celuilalt soţ şi poate încheia singur acte de conservare, de administrare a bunurilor comune precum şi de dobândire a acestora. Excepţie fac actele referitoare la locuinţa familiei, care este locuinţa comună a soţilor sau, în lipsă, locuinţa soţului la care se află copiii, notată în cartea funciară ca atare. Astfel, referitor la aceasta, nici unul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care să fie afectată folosinţa acesteia, fără consimţământul scris al celuilalt soţ.
Simetric, pe lângă reglementarea bunurilor comune, legea prevede şi regimul datoriilor comune ale soţilor. Soţii răspund cu bunurile comune pentru obligaţiile născute în legătură cu administrarea, conservarea sau dobândirea bunurilor comune, pentru obligaţiile contractate împreună, pentru obligaţiile asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite. De asemenea, răspunderea se poate extinde asupra bunurilor comune pentru repararea prejudiciului cauzat de oricare dintre soţi prin însuşirea bunurilor unui terţ, dacă prin acesta s-au sporit bunurile comune ale soţilor.
Regimul comunităţii legale încetează prin moartea unuia dintre soţi, prin divorţ, prin anularea sau constatarea nulităţii căsătoriei sau prin modificarea lui în timpul căsătoriei, prin acordul soţilor. Odată cu încetarea sa, regimul comunităţii legale se lichidează prin actul întocmit de notarul public sau prin hotărârea pronunţată de instanţa de judecată, realizându-se totodată şi partajul acestora.
Trebuie precizat şi înţeles că, în pofida celor vehiculate nejustificat în spaţiul public, în nici un caz concubinajul nu este temei al comunităţii legale de bunuri, indiferent de durata sa.

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Florin Ignat: „Nu mă deranjează atât locul 2, sunt nemulţumit de joc!”

Autobergamo Deva a încheiat sezonul regulat pe locul 2 şi are, cel puţin teoretic, un traseu mai dificil în drumul...

ACS Viitorul Veţel, o echipă născută din dragoste pentru handbal

Într-un judeţ în care nu mai există handbal feminin la nivel de seniori, o „mână” de oameni sufletişti au pus...

Calul mort din Orăştie este, de fapt, în viaţă!

În urma impactului mediatic pe care l-a avut articolul nostru despre calul lăsat să agonizeze timp de două zile pe...

Închide