Centenarul Reformei Agrare, omagiat la București, într-un cadru solemn
Magdalena Șerban
Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, a organizat și găzduit la București, simpozionul “100 de ani de la Reforma Agrară din 1921”. Printre invitați s-au numărat și istoricul hunedorean Gheorghe Firczak, președintele S.I.R.A.R. și, totodată, preşedintele fondator al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, precum și Francisc Gal, vicepreședinte al U.C.R.R.
Trecutul, piatra de temelie
Cuvântul de deschidere le-a revenit academicianului Cristian Hera – președintele secției de Științe Agricole și Silvice a Academie Române și președinte de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” București, prof. dr.ing. Valeriu Tabără – președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” București și dr. Virgil Ștefan Nițulescu – manager al Muzeului Național al Țăranului Român. De asemenea, în cadrul expunerilor prezentate de către o serie de invitați din Cluj, Iași, Chișinău Constanța, Craiova, s-a pus accentul pe etapele Reformei agrare din 1921, modul de aplicare și procedurile de expropriere și împroprietărire, aspecte ale dezvoltării agriculturii românești și ale vieții țăranului în perioada interbelică. Intrarea țărănimii în proprietatea pământului pe care îl muncea, prin eliberarea, „În numele Majestății Sale Regelui Ferdinand I“, a titlurilor de proprietate definitive, a dus la consolidarea statului național unitar consfințit în 1918. Cu alte cuvinte: un moment fondator, înscris în traseul de modernizare a României Mari. Istoricii au analizat și au tras concluzia că împroprietărirea de la 1921 a dus la scăderea producției agricole, dar cu toate acestea viața țăranilor a prins o altă nuanță, dovadă fiind și faptul că gospodăriile lor s-au schimbat, ușor, usor, de la an la an, copiii au început a frecventa școlile sătești, apoi pe cele de la orașe, alcătuind noua intelectualitate, iar pământul, treptat, adunându-se în posesia celor mai iscusiți dintre țărani, a devenit și acesta, prin așezarea compactă și lucrările tot mai organizate, la fel de productiv, poate chiar mai productiv decât era înainte de reformă. Au dispărut moșii fabuloase, pentru că pe fostele latifundii s-au înstăpânit țăranii, pe care tot ei le munceau și înainte, doar că în dijmă și în arendă. Potrivit președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice, Valeriu Tabără, totodată fost ministru al Agriculturii și parlamentar, agricultura românească trebuie să se dezvolte în tandem cu ruralul românesc pentru a crea o economie complexă. Bineînțeles, subiectele actuale care nu doar că trebuie evidențiate, ci și rezolvate, în opinia Domniei sale, țin de actorii decidenți ai țării noastre, indiferent de coloratura lor politică, prioritare fiind de la problema cercetării în agricultură, gospodăria țărănească și fermele de familie și până la importul de material biologic. Ferma de familie sau micile gospodării țărănești și Legea Muntelui au fost, de asemenea, alte teme abordate. Concluzia academicianului a fost una clară, și anume că două sectoare sunt fundamentale pentru existența vieții pe Pământ. Unul este modernizarea prin electronică și al doilea îl constituie sursa de hrană. Or, în momentul de față, România nu este capabilă să-și hrănească proriul popor.
Pământul a făcut dreptate
Prof. dr. Gheorghe Firczak, președintele S.I.R.A.R și Francisc Gal – vicepreșinte al U.C.R.R, au adus în atenția publicului detalii legate de contribuția pe care rutenii au avut-o la Reforma Agrară din 1921. ,,Prezent la manifestare, am vorbit despre rolul rutenilor în Marea Unire, subliniind faptul că Reforma Agrară constituie de fapt o continuare a procesului de desăvârșire a unității naționale a românilor. Rutenii au fost și ei, mai ales în Maramureș și Bucovina, beneficiari ai Reformei Agrare din 1921. Câteva mii de țărani ruteni au fost îmroprietăriți (…) Astfel, prin marea expropriere de la acele vremuri a fost redusă marea proprietate funciară în timp ce marii latifundiari și-au pierdut puterea economică și politică. Mica proprietate țărănească a devenit primordială. Regele Ferdinand I a girat încă din timpul războiului o serie de reforme interne: reforma constituțională, electorală, agrară, financiară, care au îmbunătățit viața românilor în noul stat unificat”, a declarat Gheorghe Firczak. Trebuie amintit că recent, istoricul a primit Premiul “Vasil Turok-Hetes” al Consiliului Mondial al Rutenilor, pentru excelență în activitatea de afirmare a identității rutene. Întrunirea, ajunsă la numărul al XVI-lea, s-a desfășurat în localitatea Krinyca, din Polonia, De asemenea, este important de subliniat că Congresul Mondial al Rutenilor a acordat o diplomă de excelenţă și Uniunii Culturale a Rutenilor din România, în semn de apreciere și pentru a marca aniversarea a 20 de ani de existență.
