Castele și cetăți impresionante, învăluite în mister, importante obiective turistice în județul Hunedoara

Castelul Corvinilor, foto Remus Suciu

Obiective turistice, ce au devenit ţinta unor mari producători de filme şi reclame de la nivel internaţional, se regăsesc pe teritoriul judeţului Hunedoara. Sunt castele şi cetăţi ce au impresionat prin construcţia impunătoare, prin istoria lor, dar şi prin modul în care s-au păstrat în timp. Şi, pentru că orice turist adoră legendele, în jurul acestora s-au creionat zeci de poveşti ce pot fi spuse la gura sobei, de către generaţii întregi. Două astfel de exemple sunt Cetatea Deva şi Castelul Corvinilor, practic două importante embleme ale judeţului.

Castel, foto eddieradut
Castel, foto eddieradut

Castelul Corvinilor, învăluit în mister şi poveşti impresionante

Castelul Corvinilor, din municipiul Hunedoara, sau „Legenda vie a Transilvaniei” este unul dintre cele mai impresionante din ţară, fiind chiar unic. S-ar putea spune că şi din lume, dat fiind faptul că an de an vin aici mii de turişti din toate colţurile îndepărtate ale lumii. Se poate pune la socoteală şi faptul că acest castel s-a transformat în ultimii ani în platou de filmare pentru multe producţii hollywoodiene sau europene, fiind filmate şi multe reclame. Este un castel atractiv, încă de la poarta sa, el fiind animat vreme de peste 400 de ani. Ştiaţi că în curtea acestui castel se află o „fântână vie”, săpată în stâncă de prizonieri turci, potrivit legendei, ea era atestată din vremea Huniazilor. Se pare că acolo ar fi murit Hasan, un prizonier turc. Sunt multe legende ce circulă de zeci de ani cu privire la impozantul castel, dând astfel, un farmec aparte edificiului.

Cetatea Deva
Cetatea Deva, foto Beni Lupu

Cetatea Deva şi legendele sale

Lacul Ana – Masivul Retezat, foto Atilla Dobai
Fundătura Ponorului, foto Liana Marin

Şi în jurul Cetăţii Deva s-au conturat, în timp, mai multe legende şi povești care au atras zeci de mii de turişti din toată lumea. Una dintre aceste legende spune că dealurile şi munții din jurul Devei ar fi fost stăpânite de trei surori, fete de uriaşi şi fiecare dintre ele a decis să facă o construcţie care să impreioneze. Se pare că una a făcut Cetatea Deva, alta scăldătoarea Călan şi cea de-a treia, cetatea Uroiului. Cetatea Deva a fost mai mult de 18 veacuri martora multor frământări de bucurie şi de durere, găzduind rânduri de castelani bogaţi şi mândri, primind oaspeţi şi domniţe în vaste apartamente princiare, logofeţi, intendenţi domneşti şi comandanţi de unităţi militare, iar în cazemate rânduri de comandanţi ai oropsitului neam românesc, îşi dorm somnul de veci în ruine. Cetatea a fost construită pe un vechi con vulcanic, în secolul al XII-lea, însă la mijlocul secolului al XIX-a aceasta a fost distrusă aproape în întregime din cauza unei explozii puternice. Se spune că ar fi fost 40 de victime atunci, iar în spatele acestei tragedii, s-ar afla o poveste de dragoste neîmplinită. Timp de mai multe secole, Cetatea Deva a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei.

Promovare la nivel naţional şi internaţional, inclusiv locuri de cazare, restaurante

Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii despre aceste obiective turistice, dar şi despre altele mai puţin cunoscute, puteţi accesa platforma online www.gohunedoara.com. Acest site promovează obiectivele turistice din judeţul Hunedoara şi vine în sprijinul proprietarilor de locaţii de cazare, de restaurante, coferătrii, baruri sau diverse locuri de relaxare, oferindu-le oportunitatea de a se înscrie pe acest site. Astfel, vor avea o vizibilitate mai mare, iar turiştii vor avea parte de toate informaţiile necesare atunci când îşi conturează concediul. Judeţul Hunedoara trebuie şi merită să fie promovat atât în ţară, cât şi în străinătatea, iar această platformă online face acest lucru.

Go Hunedoara. Visit, eat, sleep&relax!

Mănăstirea Prislop, foto Marius Turc
Sarmizegetusa Regia, foto Remus Suciu

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.