Brățările dacice, prezentate ca probă în procesul „Aurul Dacic”, derulat la Curtea de Apel Alba Iulia

bratari-dacice      Cele 13 brăţări dacice de aur recuperate până în prezent de statul român pot fi admirate, din nou, la Alba Iulia, în cadrul unei expoziţii vernisate astăzi, sâmbătă, la Muzeul Naţional al Unirii, săptămâna viitoare urmând ca acestea să fie prezentate ca probă în procesul ”Aurul Dacic” derulat la Curtea de Apel Alba Iulia.\Expuse în

Germania, la Manching

      Brăţările dacice sunt expuse la Alba Iulia, doar pentru câteva zile, alături de alte piese de excepţie ale patrimoniului arheologic românesc. Expoziţia ”La graniţele Romei: daci, celţi, vandali”, o selecţie reprezentativă pentru civilizaţia unor popoare aflate la hotarele Imperiului Roman, a atras, timp de mai multe luni, la Manching, în Germania, zeci de mii de vizitatori, care au putut admira tezaure de argint dacice, arme şi podoabe. Iniţiativa organizării sale se datorează directorului Muzeului Celto-Roman din Manching, Wolfgang David. Această expoziţie poate fi vizitată la Muzeul Naţional al Unirii până în 24 iunie. Brăţările vor rămâne la Alba Iulia doar până duminica viitoare. Accesul la expoziţie este gratuit sâmbătă şi duminică, pe durata ‘Zilelor Oraşului Alba Iulia’.

Incă 10 inculpați sunt judecați în acest dosar
     Brăţările vor fi prezentate, miercuri, 29 mai, la Curtea de Apel Alba Iulia, la un nou termen în procesul ”Aurul Dacic”, care a debutat în mai 2010 la instanţa din Alba, unde se judecă apelurile declarate atât de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cât şi de inculpaţi împotriva sentinţei pronunţate în acest dosar în decembrie 2009 de Tribunalul Hunedoara.
Un număr de 13 persoane au fost judecate pentru că ar fi efectuat săpături ilegale în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, de unde ar fi descoperit şi traficat ilegal, printre altele, şi 15 brăţări dacice de aur. Cea mai mare pedeapsă, 12 ani de închisoare, i-a fost aplicată lui Iulian Ceia. Un alt inculpat a fost condamnat la 11 ani de închisoare, alţi şase la câte 10 ani de închisoare, iar trei, printre care şi o femeie, la câte 7 ani de închisoare. Un inculpat a fost achitat de Tribunalul Hunedoara, iar pentru un altul s-a stopat procesul penal ca urmare a decesului acestuia. Patru dintre inculpaţi au fost obligaţi, în solidar, la plata a peste 965.000 de euro sau contravaloarea în lei către Ministerul Culturii, iar alţi patru la peste 650.000 de euro sau echivalentul în lei către acelaşi minister, cu titlu de despăgubiri civile. Pentru patru inculpaţi, Tribunalul Hunedoara a menţinut măsura asiguratorie dispusă asupra bunurilor. Doi dintre inculpaţi sunt stabiliţi de câţiva ani în străinătate. Inculpaţii au fost acuzaţi de săvârşirea mai multor fapte penale, între care se numără cele de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice, cu consecinţe de pierdere a acestora pentru patrimoniul cultural naţional, şi efectuarea de săpături neautorizate în situri arheologice.

Ministerul Culturii revendică 6,6 milioane de euro
     Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în acest proces cu suma de 6,6 milioane de euro, care ar reprezenta prejudiciul creat statului român prin acţiunile desfăşurate de inculpaţi.     În timpul procesului pe fond, avocaţii au contestat modul în care a fost efectuată expertiza brăţărilor dacice de către experţii desemnaţi de Academia Română. Apărătorii au mai solicitat ca instanţa să nu ia în considerare mărturia depusă de expertul german Barbara Deppert Lippitz, care, la termenul din iunie 2008, a arătat în faţa judecătorilor din Deva că brăţările dacice din aur sunt autentice.

Cinci tezaure, cu 24 de brățări
Primele arestări în dosarul ”Aurul Dacic” au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în acelaşi an au fost trimise în judecată cele 13 persoane. Până în prezent, statul român a reuşit să recupereze o parte dintre brăţări, care se află acum în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Iniţial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit şi traficat pe piaţa neagră internaţională, constituit din 15 brăţări spiralice de aur. Ulterior, pe măsură ce statul român a reuşit să identifice şi să recupereze 12 brăţări dacice, experţii au ajuns la concluzia că există cel puţin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24. În 2011 a mai fost recuperată o brăţară.
Brăţările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură, susţin unii specialişti, care sunt de părere că acestea erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcţia economică, aceea de a tezauriza aurul, nu este exclusă.  (AGERPRES)

 

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare