“Vom duce la bun sfârşit acest mare proiect de modernizare a Devei” . Interviu cu primarul municipiului Deva, Petru Mărginean
Primarul municipiului Deva, Petru Mărginean, a prezentat recent o situaţie a proiectelor 2012-2015 pentru Deva şi perspectiva pentru 2016-2020 pe proiecte pe fonduri europene. I-am cerut acestuia unele explicaţii şi clarificări pentru proiectele care au născut dezbateri în oraş.
„În trei ani am adus la Deva 21 de milioane de euro. Am recuperat decalajul faţă de celelalte oraşe”
Redacţia: Domnule primar, ne puteţi spune câte fonduri europene au fost atrase în Deva din 2012, de când aţi fost instalat la conducerea municipiului?
P. M. – Anul 2015 a fost un an dificil, cu multe provocări, un an în care am demarat, dar a trebuit să şi încheiem proiectele finanţate din fonduri europene. De altfel, din 2012 încoace, pe lângă investiţiile realizate din bugetul local, am reuşit să realizăm în Deva multe investiţii cu ajutorul banilor nerambursabili. Deva era cumva rămasă în urma altor oraşe de talia sa, sau a altor oraşe din Ardeal care au intuit potenţialul uriaş de dezvoltare oferit de aceste fonduri europene. Noi am reuşit să recuperăm acest handicap şi în trei ani am adus la Deva 21 de milioane de euro. Timpul de implementare a fost scurt, dar tot efortul a meritat. Am recuperat decalajul faţă de celelalte oraşe. Ba mai mult, ne putem mândri cu faptul că Deva este pe locul 1 la capitolul eficientizare energetică a blocurilor de locuinţe. Avem aproape 600 de apartamente anvelopate termic, imobilele au hidroizolaţii şi tâmplărie nouă, iar faţadele arată acum îngrijit, sunt zugrăvite în culori pastelate, nu mai sunt terne. Acum e momentul să aducem şi mai mulţi bani în Deva. Pe noul exerciţiu financiar 2016 – 2020 avem alocate deja 40 de milioane de euro.
„Investiţiile se vor vedea în viaţa de zi cu zi a devenilor”
Redacţia: Într-adevăr, sunt alocaţi în următorii patru ani, foarte mulţi bani europeni pentru Deva. Cum aveţi de gând să cheltuiţi aceste fonduri europene, dacă veţi fi reales primarul municipiului?
P. M. – Fondurile europene reprezintă motorul de dezvoltare al unui oraş. Pe acest lucru am pus accentul atunci când am gândit proiectele care să aducă Deva mai aproape de Europa. Scopul meu, al nostru, a fost şi rămâne unul cât se poate de clar: între 2016 – 2020 să aducem în oraş zecile de milioane de euro care să se vadă în viaţa de zi cu zi a devenilor, în toate zonele oraşului şi pentru toate categoriile de vârstă. Proiectele, după cum veţi vedea, sunt destinate tuturor categoriilor de public: familie, vârstnici, tineri, turişti.
Avem o strategie de dezvoltare, avem o prioritizare a acestor proiecte, funcţie de interesele comunităţii. Este ştiut, întotdeauna când pleci la drum ai nevoie de o strategie, de un plan pe termen lung. Nu e suficient doar să aduci bani, trebuie să ştii şi ce să faci cu ei, cum să arate proiectele, cât de funcţionale să fie zonele propuse pentru transformare şi, mai presus de toate, care sunt dorinţele devenilor, beneficiarii direcţi ai acestor investiţii. Avem nevoie de o însufleţire a oraşului, a spaţiilor urbane, a cartierelor, a locurilor încărcate de istorie care pot atrage vizitatori, care pot face cunoscut oraşul în ţară şi în lume. Cetatea Devei, mai precis restaurarea incintei 1, se află pe primul loc în lista priorităţilor. Cetatea este un monument emblematic pentru Deva, este simbolul oraşului, liantul între trecut, prezent şi viitor. Depinde de noi cum ştim să o punem în valoare, ce destinaţie să capete spaţiile din incintă, ce evenimente să fie găzduite acolo pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori. Desigur, este nevoie şi de o regândire a spaţiului de la poalele Cetăţii, din zona telecabinei. Toată acea piaţă trebuie refuncţionalizată pentru a putea asigura legătura spre monument, dar şi spre parcul Cetate şi spre Centrul istoric. Pentru că am vorbit de centrul istoric, şi aici avem în plan o reabilitare şi o refuncţionalizare a sa, o mai bună punere în valoare a clădirilor şi arhitecturii lor. Proiectul prevede restaurarea centrului vechi de la str. Avram Iancu până la intersecţia cu B-dul 22 Decembrie. Din planurile noastre de modernizare a oraşului mai fac parte clădirea Centrului Cultural „Drăgan Muntean”, veche de 40 de ani şi niciodată modernizată de la darea sa în folosinţă, intrarea în oraş dinspre Dacia Service, inclusiv intrările dinspre Calea Zarandului existente până în zona Pieţei Arras, dar şi amenajarea unor parcări subterane şi supraterane.
Apoi, avem nevoie de un transport decent, dar şi de investiţii care să-i determine pe copii şi tineri, dar şi pe restul locuitorilor, să facă mai multă mişcare, să adopte un stil de viaţă mai sănătos. Tocmai de aceea, în toate proiectele de regenerare a zonelor urbane pe care le vom derula până în 2020 sunt cuprinse piste pentru biciclişti. Ca o paranteză, vom continua demersurile pentru realizarea unei piste de biciclete care să unească Deva cu Hunedoara şi Simeria şi care să se continue mai apoi până la Sibiu. Nu este un lucru imposibil de realizat. Este nevoie doar de voinţă şi înţelegere cu administratorul drumului naţional, cu primarii celorlalte localităţi traversate de acest drum, pentru că valoarea investiţiei va fi, cu siguranţă, una decentă. Infrastructura există, trebuie doar adaptată!
„Nu vom lăsa interesele politicianiste să strice acest plan al nostru”
Redacţia: Am constatat că în ultima vreme vă aplecaţi mai des urechea la doleanţele societăţii civile şi chiar ţineţi cont de opiniile oamenilor din oraş. Este doar o problemă electorală sau aşa veţi proceda şi în continuare?
P. M. – Am lansat aceste proiecte în discuţie, tocmai pentru că îmi doresc un parteneriat cu cetăţenii, cu toţi cei interesaţi ca Deva să se dezvolte. Mă bucur că la întâlnirea de la Primărie au venit membri ai societăţii civile. Înseamnă că aceşti oameni ai Devei sunt interesaţi de soarta oraşului, de drumul pe care dorim să apucăm, mă bucur că văd implicare în problemele comunităţii, care nu sunt puţine. Desigur, de la noi sunt aşteptări mari, dar este nevoie de o mai mare implicare şi din partea devenilor. Vrem să aflăm ce-şi doresc oamenii pentru oraşul în care locuiesc de când s-au născut sau care i-a adoptat. Vrem să ştim ce-şi doresc tinerii, ce i-ar motiva să rămână aici sau să revină după facultate. Tocmai de aceea există deschidere din partea noastră. Tocmai de accea vom ţine cont de părerea devenilor în alegerea proiectelor de interes pentru Deva. Avem alocate deja 40 de milioane de euro, bani nerambursabili, pentru proiecte de regenerare urbană. Cu ajutorul Băncii Mondiale mai putem atrage încă 40 de milioane de euro. Experţii ne oferă consultanţă, dar avem nevoie şi de sprijinul devenilor în abordarea proiectelor, ca acestea să aibă finalitatea dorită. Site-ul Primăriei, pagina instituţiei şi paginile mele personale de pe reţelele de socializare, blogul sunt la dispoziţia devenilor pentru a-şi exprima opiniile, pentru a veni cu propuneri legate de proiectele şi investiţiile de care are nevoie oraşul. De asemenea, întâlnirile directe şi consultările publice, pe care le voi avea permanent şi în viitorul mandat, în caz că oamenii mă vor realege în fruntea Primăriei, vor fi tot atâtea prilejuri pentru ca locuitorii să-şi spună părerea. O părere ce va fi ascultată şi luată în considerare. Vom duce la bun sfârşit acest mare proiect de modernizare a Devei. Oraşul are nevoie de asta. Nu vom lăsa interesele politicianiste să strice acest plan al nostru, nici pe politicienii care fac doar spectacol pe la tv. E vorba totuşi de viitorul nostru!
„Pentru transportul public sunt mai multe variante legate de realizarea investiţiei”
Redacţia: Sunt încă mari nemulţumiri în Deva legate de transportul public urban. Când credeţi că se va rezolva această problemă? Când va avea municipiul reşedinţă de judeţ un transport public modern şi eficient?
P. M. – Transportul public se află pe lista de priorităţi. Sunt mai multe variante legate de realizarea investiţiei care nu este una de neglijat. O opţiune este aceea a atragerii de fonduri europene. Deva nu este un oraş mare ca întindere, dar este din ce în ce mai aglomerat, sufocat, aş spune, de maşini. Un transport decent, cu maşini moderne, cu un orar şi trasee bine gândite ar oferi confortul necesar deplasării cu mijloacele de transport în comun. Situaţia actuală nu este de azi de ieri, este o problemă veche, iar nemulţumirile sunt multe. Din 2012 tot am căutat soluţii de rezolvare, care să mulţumească populaţia şi care să nu împovăreze bugetul. Fonduri europene pentru realizarea investiţiei nu existau, aşa că am încercat în cele din urmă varianta licitaţiei, care s-a soldat cu un eşec. Şi nu pot spune că cerinţele noastre au fost exagerate, din contră, au fost adaptate necesităţilor actuale. În plus, am fi venit şi noi cu partea noastră de investiţii în ceea ce priveşte infrastructura, mai precis, staţiile. De altfel, pe B-dul Iuliu Maniu şi pe B-dul Decebal, în zona reabilitată, am amenajat deja primele staţii moderne pentru transportul în comun.
Redacţia: În Deva a început în aceşti ultimi trei ani să se modernizeze iluminatul public stradal. La ce să ne aşteptăm în continuare?
P.M. – Iluminatul public a fost un punct sensibil pe agenda noastră de lucru. Şi aici am găsit mari probleme pe care am reuşit să le corectăm din mers. Acum există o firmă care asigură mentenanţa. Cât de curând, va exista şi un dispecerat unde pot fi anunţate toate problemele legate de iluminatul public din Deva. Sigur, pentru deficienţele de până acum am putea da vina pe infrastructura nemodernizată, pe corpurile de iluminat vechi, mari consumatoare de energie, pe lucrările care s-au tot făcut în oraş, în timpul cărora au fost afectate unele cabluri subterane de alimentare. Nu o să fac acest lucru, deoarece am făcut primii paşi spre schimbarea la faţă a iluminatului public din Deva. Toate zonele în care s-au derulat proiecte majore de reabilitare urbană, piaţa Arras, platforma Ardealul, bulevardele Decebal şi Maniu, bulevardul Dacia, beneficiază acum de cel mai modern iluminat. Toţi stâlpii sunt noi, iar corpurile cu led au înglobată tehnologie de ultimă generaţie. Nu numai că au un consum redus de energie electrică, dar orice defecţiune este semnalată automat către un calculator şi poate fi remediată în cel mai scurt timp. În plus, toate firele de alimentare cu energie electrică, inclusiv cele de comunicaţii au fost plasate în subteran. Din acest punct de vedere, estetica Devei are numai de câştigat.
„În 2016 construim 72 de locuinţe sociale în două blocuri”
Redacţia: Am înţeles că nu veţi renunţa la construcţia locuinţelor sociale. Este adevărat?
P. M. Anul trecut am lansat un proiect de construire a unor locuinţe sociale. Avem multe cereri în acest sens şi totodată, dorim să îmbunătăţim aspectul unor cartiere marginalizate până acum. Pe strada Nicolae Grigorescu vom ridica, în acest an, cu sprijin de la Ministerul Dezvoltării, două blocuri de locuinţe sociale, cu toate utilităţile şi dotările necesare, inclusiv în ceea ce priveşte spaţiile exterioare. Este vorba de 72 de unităţi locative pentru care avem deja banii necesari, o parte de la bugetul local, o parte de la Ministerul Dezvoltării.
„Patru direcţii importante pe care trebuie să se axeze Deva: oraş turistic, pol de dezvoltare, oraş universitar şi oraş de talie europeană”
Redacţia: Vorbeaţi de câteva proiecte majore, mai exact patru direcţii pe care trebuie să se axeze Deva din punctul dumneavoastră de vedere. Care sunt acelea?
P. M. – Când mă refer la proiecte majore, mă gândesc la investiţii care să atragă investiţii. Investiţii care pot genera locuri de muncă şi pot duce la creşterea calităţii vieţii pentru toate categoriile de locuitori ai oraşului. Sunt investiţii care vor transforma Deva într-un Smart City, acel oraş dinamic şi inteligent pe care îl dorim cu toţii. Aici mă gândesc la patru direcţii importante pe care trebuie să se axeze Deva: oraş turistic, pol de dezvoltare, oraş universitar şi oraş de talie europeană. Împreună cu echipa de la Primărie şi, sper eu, cu societatea civilă, vom lucra ca Deva să devină un oraş în care să se trăiască mai bine, un oraş mai atractiv pentru oamenii care vor să locuiască sau să se stabilească aici, un oraş care să fie remarcat prin dinamism şi prin înfăţişarea sa plăcută ochiului.
Cat mai continua haosul in Deva? Pt ce sunt platiti trantorii de inspectori de la primarie? Stam cu santurile pe strada din 5 in 5 m pt ca firmele care au fost lasate in toiul iernii sa schimbe coloanle de apa nu sunt in stare sa le astupe de luni de zile…Circulatia pe aceste strazi ar trebui inchisa complet 2 saptamini timp in care se poate introduce si metrou nu doar coloana de apa si bransamente…dar dupa 2 saptamani sa predea lucrarea la cheie.
In 2016 tot asa veti face santier in tot orasul ca sa mai faceti niste chichinete de prost gust si calitate jalnica prin Deva?
Dupa hotul 4×4 a venit primarul haos la patrat…
Sper ca ambii sa ajunga acolo unde nu se mai scurteaza pedeapsa daca publici lucrari stiintifice…
@Primarul haosului: muta-te la tara ca acolo nu e haos.
Felicitari,e f.buna idea pistelor de bicicleta deva-hunedoara si deva-Simeria-Sibiu.dar si restful proiectelor Sunt superbe
Drama unui primar, oricare ar fi el, că orice face nu este bine. Sigur că atunci când se lucrează apare un disconfort. Acasă, când se zugrăveşte sau se fac reparaţii/amenajări nu apare disconfortul. Când se termină lucrările sporeşte confortul. Spun toate astea deoarece am observat că cetăţenii sunt tentaţi mai repede să fie nemulţumiţi. Pentru un primar este foarte greu să mulţumească pe toată lumea sau, macar, o parte a ei. Din partea cetăţenilor este nevoie de foarte mult discernământ în judecarea activităţii unui primar. Oricare ar fi acesta.