Viorel Sălan: Cum să crezi ca ministru că un senator de Hunedoara poate vorbi în numele primarilor din Harghita?

Poliana Mardari

În interviul acordat de senatorul PSD de Hunedoara, Viorel Sălan (foto), acesta arată concret cum răspund reprezentanţii Guvernului, începând cu primul ministru, la interpelările şi întrebările parlamentarilor.
– Există această procedură prin care parlamentarii pot adresa interpelări sau întrebări miniştrilor. Cât de utilă vi se pare?
– Depinde de fiecare parlamentar în parte cum o apreciază. Unii colegi o consideră ca o simplă formalitate, fără relevanţă practică. Personal, poate şi din cauza deformaţiei profesionale ca militar, sunt tentat să folosesc toate avantajele situaţiei din teren. Poate că un factor important suplimentar l-a constituit şi pandemia. Toate greşelile şi neregulile pe care le-am sesizat m-au obligat să trag mereu un semnal de alarmă către instituţiile direct responsabile. De altfel, marea majoritate a demersurilor mele sunt adresate ministrului Afacerilor Interne, care a jucat un rol important în toată această perioadă de criză.
– Am văzut că aţi adresat interpelări şi premierului Ludovic Orban. Cum a decurs comunicarea la acest nivel?
– În cercuri largi şi după cum a bătut vântul. Prima interpelare pe care am formulat-o se referea la situaţia cetăţenilor români reveniţi în ţară din state cu nivel ridicat de contaminare. La momentul respectiv şi pentru că am intuit pericolul potenţial pe care îl reprezintă, solicitam informaţii în legătură cu situaţia lor şi cu cheltuielile bugetare aferente pandemiei pe teritoriul naţional.
Am depus-o în 30 martie a.c. şi răspunsul a venit în 22 iunie a.c., cu informaţiile oferite de Ministerul Afacerilor Interne pentru perioada 26 februarie – 5 aprilie a.c., dar fără nici o completare de la Ministerul Finanţelor Publice. De unde pot deduce că ministrul Finanţelor nu băga în seamă, în general, pe nimeni. Nici măcar pe premier. Valoarea efectivă a informaţiilor primite după trei luni? Zero.
Prin cea de a doua interpelare, depusă la o lună de la decretarea stării de ugenţă, în data de 16 aprilie a.c., îi solicitam premierului Ludovic Orban să spună dacă există la guvern vreun plan de relansare economică şi câteva informaţii lămuritoare în acest sens. La această interpelare răspunsul a venit doar indirect, de pe terenul de golf „asezonat“ cu cocktail simandicos, unde premierul a prezentat un plan copiat din programul economic al PSD. Adevărat, dar trist.
– Care a fost cel mai surprinzător răspuns ministerial primit până acum?
– Nivelul de maximă incompetenţă a fost atins de un răspuns primit de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. În întrebarea pe care am adresat-o ministrului, ceream informaţii în legătură cu mai multe proiecte şi documentaţii necesare pentru realizarea unor investiţii de utilitate publică, respectiv înfiinţarea de reţele de distribuţie a gazului metan în mai multe localităţi din judeţul Hunedoara. Este vorba despre oraşul Geoagiu şi comunele Toteşti, General Berthelot, Rapoltu Mare, Densuş, Râu de Mori, Veţel, Sălaşu de Sus, Baru, Hărău, Peştişu Mic, Certeju de Sus, Brănişca, Vălişoara, Luncoiu de Jos. Edilii comunităţilor respective mi s-au plâns că s-au blocat în birocraţie şi am dorit să îi ajut cumva.
Am rămas fără cuvinte când, în răspunsul oficial primit de la ministru, am citit că obiectul întrebării mele se referă la „situaţia proiectelor pentru înfiinţarea de reţele de gaze naturale depuse de unele primării din judeţul Harghita“. Situaţia este atât de absurdă încât am simţit nevoia să vă aduc documentele ca să vedeţi şi dumneavoastră că nu inventez nimic. În textul întrebării mele scrie peste tot „judeţul Hunedoara“, iar în răspuns scrie negru pe alb „judeţul Harghita“. Cum să crezi, ca ministru, că un senator ales în Hunedoara poate vorbi în numele primarilor din Harghita? Nu am întâlnit niciodată ceva care să demonstreze atât de clar nivelul de superficialitate şi incompetenţă cu care se guvernează acum în România.
– Totuşi, au existat şi efecte pozitive ale demersurilor dumneavoastră?
– Puţine. De cele mai multe ori, aceste efecte le-am aflat „colateral“ de la cei afectaţi şi nu neapărat din răspunsul instituţional.
Ultimul exemplu în acest sens îl constituie o interpelare adresată ministrului Afacerilor Interne, prin care îi expuneam diverse nereguli constatate de mine în legătură cu o dispoziţie comună a Poliţiei şi Jandarmeriei Române. În primul rând, unele prevederi din dispoziţia respectivă veneau în contradicţie flagrantă cu legea de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române. Iar, în al doilea rând, documentul respectiv schimba datele unui ordin ministerial aflat încă în vigoare, ceea ce nu este în regulă din punct de vedere juridic. Am depus interpelarea şi, la câteva zile, am avut semnale din teritoriu că a fost făcut un pas înapoi de la iminenta punere în aplicare a dispoziţiei respective. Deci, nu a fost un demers inutil. Continui să cred că nici un demers, oricât de dificil sau imposibil ar părea de realizat, nu este niciodată inutil.