Viorel Sălan: „Am întâlnit oameni cu studii de drept care nu ştiau să interpreteze un document juridic”

Alegerile locale au trecut, cu lucruri bune şi mai puţin bune. Urmează alegerile parla­men­tare, iar remedierea unora dintre neregulile observate la acest scrutin electoral ar trebui să fie o prioritate, dacă dorim alegeri corecte. Am dorit să cunoaştem părerea lui Viorel Sălan, senator PSD de Hunedoara, implicat direct în organizarea acestui scrutin electoral.

– Care a fost secretul succesului pe care PSD l-a obţinut în judeţul Hunedoara?
– Ca în orice alt domeniu, partea de or­ga­nizare şi planificare este deosebit de im­por­tantă pentru buna desfăşurare a oricărei acti­vi­tăţi. Organizarea pe care Partidul Social De­mo­­crat o are la nivelul judeţului, dar şi “disci­plina” la nivelul partidului coroborată cu cali­tă­ţile pe care le au membrii partidului nostrum, au făcut ca rezultatul să fie unul foarte bun.
Trebuie însă făcută o menţiune specială des­pre meritul pe care l-a avut preşedintele or­ganizaţiei judeţene a PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor. Pe lângă toată munca pe care a desfăşurat-o în ultimii patru ani pentru hunedoreni, pe lângă calităţile de lider, a con­tat si capacitatea de a fi un organizator foarte riguros şi un coleg de echipă extraordinar. Pe lângă aspectul formal conferit de statutul de preşedinte ales al organizaţiei judeţene, mai există şi un aspect informal care este definit de ceea ce faci efectiv din această poziţie. Iar pre­şedintele Laurenţiu Nistor a demonstrat că are toate datele necesare unui lider politic eficient şi condescendent în acelaşi timp.
Nu vreau să îi omit însă pe ceilalţi colegi din cadrul biroului organizaţiei judeţene şi nici pe cei de la nivelul fiecărei organizaţii locale. Fie­care şi-a avut rolul lui, pe care şi l-a îndeplinit cu eficacitate. Altfel nu câştigam alegerile. Noi am demonstrat de fiecare dată că, atunci când este vorba despre comunităţile noastre, des­pre judeţul nostru, nouă ne pasă şi sun­tem alături de cetăţenii noştri. Am fost mereu o echipă eficace şi acesta este, cred, “reţeta” sucesului PSD la Hunedoara.

– Doar echipa…?!
– Aveţi perfectă dreptate. Pe lângă echipă, a mai contat foarte mult şi calitatea candidaţilor noştri. Iar alegătorii au apreciat asta. Am ales să fie cei mai buni reprezentaţi din comu­ni­ta­tea respectivă. Oameni tineri sau oameni cu multă experienţă, oameni care prin activităţile desfăşurate pot constitui modele pentru con­cetăţenii lor. Avem şi foarte mulţi tineri care, chiar dacă nu au câştigat acum, sunt convins că vor fi câştigători la următoarele alegeri.

– Într-o evaluare succintă a desfăşurării scrutinului electoral, la ce anume v-aţi referi în primul rând?
– La legalitate. Prin candidaturile cu care am ales să ne prezentăm în fata alegătorilor, dar şi pe baza documentelor legale întocmite pen­tru susţinerea lor, nu am avut situaţii în care vreun candidat de-al nostru să fie respins din punct de vedere legal. Situaţiile apărute au fost din cauza necunoaşterii suficiente a pre­ve­derilor legii. Şi nu în ultimul rând, pe perioada întregii campanii electorale, dar şi în ziua votului am fost cât se poate de disci­pli­naţi şi de preocupaţi să nu încălcăm legea, cu toate că am observat astfel de încercări din par­tea altor formaţiuni politice.

– Au fost şi nereguli în procesul electoral?
– Categoric, da. Nereguli au fost multe în condiţiile în care pilonul instituţional organi­za­toric a fost constituit în principal din guvern şi, în teritoriu, din instituţia prefectului. La a­ces­tea s-au adăugat Autoritatea Electorală Per­ma­nentă, Biroul Electoral Central şi, pe filieră, toate birourile electorale locale.
Ca să poţi aplica legea, mai întâi trebuie să o cunoşti. Dar am vrut de asemenea să existe corectitudine şi din partea instituţiilor statului care sunt puse să aplice legea. Cu acest prilej, am identificat şi eu, şi colegii mei, o serie de lacune din cadrul legislativ actual, care vor face obiectul unor propuneri legislative parla­mentare, în perioada imediat următoare.

– Care este cel mai relevant exemplu de neregulă flagrantă…
– Aş da exemplul de la Geoagiu. În plină cam­panie electorală, ministerul afacerilor in­terne a emis peste noapte un ordin prin care primarii şi consilierii care au demisionat din partidul pentru care au candidat la alegerile precedente să fie demişi din funcţie. Desigur, aşa prevede Codul administrativ. Dar faptul că ordinul respectiv a fost aplicat preferenţial şi a afectat mai ales PSD, ridică mari semne de întrebare.
La Geoagiu au fost astfel demişi primarul, viceprimarul şi şase consilieri ai PSD. Şi, tot peste noapte, a trebuit ca un consilier simplu, de la PNL, să preia conducerea Primăriei de la Geoa­giu şi coordonarea întregii organizări a ale­gerilor în localitate. Ce pregătirea avea res­pec­tivul? Până la data preluării acestui prero­gativ lucra pe un motostivuitor. Poate că omul res­pectiv era bine intenţionat, dar cât de pre­gătit a fost el pentru a prelua de azi pe mâine o asemenea responsabilitate? Nu se poa­te aşa ceva.

– Dacă ar trebui să sintetizăm, care sunt, după părerea dumneavoastră, sursele principale generatoare de nereguli?
– M-aş referi mai întâi la deficienţele apărute în selecţionarea şi pregătirea preşedinţilor şi locţiitorilor din cadrul birourilor electorale judeţene, locale şi ale secţiilor de votare. Aici, din experienţa directă, cea mai grava lacună a fost necunoaşterea legislaţiei. Am avut surpriza să întâlnesc oameni care, deşi aveau pregătire juridică, nu ştiau să interpreteze un document juridic.
Deficienţe mari au fost şi în ceea ce priveşte comunicarea între Biroul Electoral Central şi birourile electorale judeţene şi, mai departe, birourile electorale din secţiile de votare. Au venit foarte multe decizii ale AEP sau BEC, care nu au mai ajuns până jos.

– Dar despre problema vizelor de flotant ce ne puteţi spune?
– Ştim cu toţii că în mediul rural, numărul alegătorilor de pe liste este limitat. Din aceasta cauză orice vot contează. Într-o analiză comparată în ultimii 18 ani pentru teritoriul judeţului Hunedoara, am constatat că există localităţi rurale care în 2008 au avut 4 alegători cu viză de flotant cu ocazia alegerilor şi au ajuns, în 2020, la 92. Situaţii similare au apărut şi în alte localităţi, unde de la 5 au ajuns acum la 34, de la 39 au ajuns la 192 sau de la 4 la 104. După cum se observă foarte clar, toate sunt în creştere. De unde rezultă că a devenit o practică obişnuită.
Toate aceste creşteri pot la un moment dat să încline balanţa rezultatului final în localitatea respectivă. Acest lucru se întâmplă pentru că legea este imperfectă şi permite acest lucru. Mă refer aici la Legea locuinţei, care nu limitează numărul maxim de vize de flotant acordate pentru aceeaşi adresă de domiciliu.

– În curând vin alegerile parlamentare. Mai avem doar două luni. Se pot corecta aceste lucruri până atunci?
– Este greu de spus. Timpul este foarte scurt. Şi, din păcate, prin proliferarea acestor defi­cienţe pot apărea o serie întreagă de erori, care ar putea chiar să altereze la final rezul­ta­tul votului.