Vai de capul lor! DIICOT avertizează: România a fost vizată de acţiuni de „sabotaj” şi „atacuri hibride” specifice Rusiei

România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de ac­ţiuni de „sabotaj” specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federaţiei Ruse, scopul atacurilor hibride fiind de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO şi a găsi slăbiciuni în in­fra­structură, susţine DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.

Operațiuni hibride
„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene, au fost vizate de diferite acţiuni de ‘sa­botaj’, specifice arsenalului de tehnici hi­bride pe care Federaţia Rusă îl folosea în România, precum şi în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibri­de ruseşti. Acestea includ cazuri de spi­o­naj, diversiune, vandalism, atacuri ci­ber­netice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii sub­ac­vatice din Marea Baltică”, spune DIICOT, conform Agerpres.

Pe chat-uri
Procurorii arată că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenţii săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicaţia Tele­gram, contra unor sume de bani.
„Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bul­garia, Estonia, Letonia, Lituania, Finlan­da şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deşi evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de in­formaţii ruse. Se observă, de ase­me­nea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, por­nind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occi­dentale”, explică DIICOT.

Există susţinători locali ai Statului Islamic
Conform DIICOT, România nu s-a confruntat anul trecut cu o ameninţare teroristă concretă şi nu au existat ata­curi teroriste, dar propaganda or­ga­ni­zaţiei Daesh/Statul Islamic a continuat să constituie principalul motor al de­clan­şării şi alimentării procesului de ra­di­calizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată şi de alte or­ganizaţii teroriste.
La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Ame­nin­ţarea teroristă este corelată cu evo­luţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi. Susţinătorii din România ai unor or­ga­ni­za­ţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă a­cestea au fost lipsite de consistenţă şi am­ploare. În continuare, (auto) ra­di­ca­li­zarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de pro­pagandă pentru organizaţii teroriste stră­ine cu ideologie islamistă (DAESH/ Sta­tul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar cate­go­ria principală de risc o reprezintă per­soa­nele minore/adolescenţii şi tinerii”, mai spun procurorii.

„lone wolf terrorist”
Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tran­zi­tare a frontierelor naţionale de către persoane asociate sau susţinătoare ale entităţilor teroriste sau radicale, dar pre­zintă interes şi evoluţiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniţii, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).
„Atacatorii singulari, izolaţi („lone wolf terrorist”), reprezintă o resursă im­portantă a grupărilor teroriste, iar utili­zarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate ru­dimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat, prevenit şi contra­carat de către autorităţi. Se constată o uşoară creştere a numărului cauzelor în care instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au sesizat comiterea unor infracţiuni având ca obiect divulgarea informaţiilor se­crete de stat”, se mai arată în raportul de activitate.
În privinţa infracţiunilor de terorism şi contra securităţii naţionale, DIICOT a avut de soluţionat anul trecut 94 de cauze, dintre care patru dosare au fost transmise în instanţă, cu 15 inculpaţi trimişi în judecată. (A.N.)