Un obiectiv istoric şi turistic hunedorean, reabilitat şi promovat de comunitatea maghiară. Bastionul Roşu de la Ilia

14 septembrie 2014 | Adauga un comentariu | Publicat in: Flash, Reportaj

07 Bastionul Rosu (32)Oana Mihnea

Situată pe cursul mijlociu al râului Mureş, în partea de nord-vest a judeţului Hunedoara şi aproape de municipiul Deva, localitatea Ilia adăposteşte un obiectiv turistic mai puţin explorat de către români şi mai mult apreciat peste graniţe. Construcţia respectivă este cunoscută sub mai multe denumiri, însă cea mai uzitată este Bastionul Roşu, denumire care i-a fost dată după culoarea roşie în care au fost pictate frescele de pe faţada clădirii. Bastionul, care figurează pe Lista Monumentelor Istorice, este amplasat într-un loc mai ferit, înconjurat de verdeaţă şi arbori falnici, care par că protejează construcţia bine consolidată.

Un strop de istorie…
Cetatea de la Ilia este menţionată în documente începând cu secolul al XV-lea. Proprietarii acesteia din secolul al XVI-lea au fost membrii familiei Dienesi, descendenţi direcţi ai acestui neam, amintit încă din secolul al XIII-lea în legătură cu acest domeniu important din comitatul Hunedoara.
După ce, în 1552 a fost ocupată cetatea Lipovei, Ilia a devenit o cetate de graniţă. Ca să corespundă noii sale funcţii, a fost fortificată cu un inel de apărare bastionar, iar după stingerea pe linie bărbătească a familiei proprietare, domeniul i-a revenit, din voia principelui Ştefan Bathory, lui Volfgang Bethlen de Iktar (1530-1590). El a fost cel care, prin construirea Bastionului Roşu, în 1852, a închegat noua incintă.
Bastionul, mai puţin expus şi mai redus ca dimensiuni, a fost destinat, de la bun început, locuirii şi a fost decorat cu ancadramente sculptate din piatră şi cu o pictură decorativă exterioară. Din inventarele domeniului, întocmite în perioada 1640 şi 1713 reiese că inelul bastionar de fortificaţie realizat între 1552 şi 1582, şi îmbunătăţit şi în secolul următor, cuprindea un turn de locuinţă de origine medievală şi un conac ridicat după anul 1629. Primul dintre acestea, Turnul, constituia locuinţa proprietarilor, iar în una dintre încăperi s-a născut, în 1580 Gabriel, fiul lui Volfgang Bethlen, viitorul Principe al Transilvaniei (1613-1629). Locul naşterii sale a fost marcat prin aşezarea unei plăci comemorative, cu blazon şi inscripţie, realizată la Cluj în anul 1627. Conacul mai comod, care a preluat funcţia turnului de locuinţă, a fost construit de către Ştefan, fratele mai mic al Principelui.
Mai târziu, stările transilvănene au dispus demolarea celorlalte trei bastioane împreună cu zidurile de piatră ale cetăţii, pentru ca acestea să nu poată servi drept o bază de operaţii militare garnizoanei turceşti din Lipova. În acel moment, domeniul aparţinea strănepoţilor din familia Thokoly ai lui Ştefan Bethlen. În jurul anului 1678, conacul a fost amplificat de către Emeric Thokoly, viitorul principe al Transilvaniei.
În 1716, domeniul a fost achiziţionat de către Ioan Kaszoni, vicecancelarul Transilvaniei şi întemeietorul familiei baronale Bornemisza de Kaszon. Descendenţii săi au demolat turnul de locuinţă şi conacul. Către răspântia secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea s-au ridicat pe locul acestora castelul şi magazia de grâne a castelului baronului Ignaţie Bornemisza. Ca o consecinţă a tuturor refacerilor, încă din secolul al XIX-lea, conştiinţa istorică locală confundase Bastionul Roşu cu locul de naştere al lui Gabriel Bethlen. După 1850, Bastionul a fost reconstruit în stil romantic, iar după refacerea din 1909 a fost aşezată placa comemorativă modernă, care să află şi astăzi pe una din laturile clădirii.

Mai puţini turişti români
În prezent, Bastionul Roşu, redenumit „Casa Memorială Gabriel Bethlen”, aşa cum se regăseşte pe plăcuţele de semnalizare amplasate încă de la intrarea în Ilia, este administrat de către „Fundaţia Sfântul Francisc”, care are în proprietate mai multe obiective reprezentative pentru patrimoniul maghiar. Timp de cinci ani s-a urmărit renovarea castelului, iar începând din 2008 a fost deschis pentru turişti. Renovarea a fost posibilă datorită sprijinului oferit de statul maghiar, prin intermediul fundaţiei. „Naşterea acestui mare principe pe meleagurile transilvănene reprezintă o onoare pentru minorităţile maghiare şi încercăm să promovăm astfel de obiective pentru a determina cât mai mulţi oameni să-şi dorească să le viziteze. Cei mai mulţi dintre turiştii pe care îi avem sunt de peste graniţă, foarte mulţi din Ungaria, din păcate mai puţini fiind  români. Există categorii de oameni care caută locuri mai retrase şi mai puţin cunoscute, de aceea, prin intermediul Internetului, au aflat de existenţa Bastionului şi au luat legătura cu noi. Printre vizitatori s-au numărat francezi şi chiar persoane venite tocmai din Dubai, toţi fiind interesaţi de istoria poporului nostru. Nu pot decât să fiu bucuros pentru acest aspect şi de aceea revin mereu cu drag în Ilia, de fiecare dată când avem câte un grup de vizitatori”, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, Varga Csaba, administratorul „Casei Memoriale Gabriel Bethlen”.

Detalii care contează
Sala special amenajată pentru primirea turiştilor, pliantele, cărţile şi DVD-urile care pot fi achiziţionate, cartea de impresii dar şi obiectele de vestimentaţie sunt doar câteva dintre obiectele pe care le poţi găsi aici. Mai mult decât atât, organizarea şi modul cum este întreţinut locul îţi conferă o stare de bine şi o posibilitate de retrăire a acelor vremuri. În interior, pereţii sunt decoraţi cu panouri în care sunt explicate momentele importante din istoria acestor locuri şi a Transilvaniei, alături de fotografii şi piese de mobilier. Liniştea, curăţenia, simplitatea, alături de  încărcătura istorică lasă impresia unei bune organizări şi pune în evidenţă interesul cu care toi cei de aici se ocupă de promovarea acestui obiectiv istoric şi turistic. Mai aflăm că Fundaţia Sfântul Francisc organizează în fiecare an, în curtea Bastionului, manifestări dedicate copiilor sau în memoria Principelui.

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Primarul Vălean, preşedinte interimar al UNPR Geoagiu

În ultimele zile, în cadrul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR) Hunedoara au avut loc o serie de evenimente. Unul...

„Teroriştii” care au trimis un colet exploziv unei femei din Petroşani, trimişi în judecată. Bomba din romanul Mizerabilii

Doi indivizi care erau să schilodească o femeie nevinovată din Petroşani, după ce i-au trimis o carte prin poştă, în...

Bulina neagră, 15.09.2014

Tiberiu Cozma, liderul sindical de la Mina Lonea Pentru  că nu s-a dus la întâlnirea cu membri sindicatului pe care...

Închide