Un hunedorean a inventat o husă, care prin captare de energie, duce la creşterea autonomiei electronicelor

Magdalena Şerban

Răzvan Mărcuş (foto), viitor absolvent al Facultăţii de Mecanică din Cluj-Napoca – specializarea Mecatronică, deţine o invenţie în industria telefoniei mobile şi a electronicelor, care se află în curs de brevetare la OSIM. E vorba de o husă  ce conţine mai multe module menite să transforme toate resursele de energie verde în energie electrică. Astfel, creşterea autonomiei bateriei unui telefon sau a unei tablete devine posibilă până la sută la sută. Până acum, din cauza resurselor financiare limitate, acesta a reuşit realizarea unui număr de patru  prototipuri care să fie funcţionale pe orice tip de telefon, însă adresabilitatea poate fi extinsă la scară largă, în condiţiile în care ar beneficia de o logistică performantă.

Idee din necesitate
Potrivit tânărului inventator în vârstă de 22 ani şi originar din comuna Luncoiu de Jos, partea electronică dezvoltată este compatibilă cu orice model de  telefon, ba mai mult, e valabilă şi în cazul tabletelor, a brăţărilor de fitness, a ceasurilor-inteligente etc. Singurul lucru care se modifică în funcţie de aparat îl reprezintă dimensiunile modulelor. Ideea i-a venit în urmă cu doi ani, însă în tot acest timp a fost necesară parcurgerea mai multor paşi până să ajungă la nivel de implementare. Făcând numeroase drumuri cu microbuzul, pe ruta Brad-Cluj şi retur, până să ajungă la destinaţie butona telefonul mobil, aşa cum face orice călător, ca să-şi omoare timpul. Posesor de I-phone 5, a constatat că dispozitivul se descărca foarte repede şi s-a gândit că ar fi cazul să facă el însuşi cercetări, astfel încât să poată găsi o soluţie generatoare de energie. A durat ceva până a pus cap la cap partea teoretică, a trecut la primele simulări pe calculator şi în final a ajuns la forma care a dat roade. Ajutor a primit din partea unui prieten din Baia Mare, Andrei Paul Leonte, care a pus umărul la realizarea prototipului. Acum mai trebuie doar să primească brevetare.

Cum funcţionează
Mai pe înţelesul tuturor, omul este o sursă de energie prin acţiunile pe care le întreprinde. Răzvan a inventat un sistem de tip microgenerator inclus într-o husă, care poate să capteze toate sursele de energie din jurul nostru şi să le transforme în energie electrică. Deplasându-ne pe jos, şofând sau făcând orice altceva, putem direcţiona energia produsă şi să o transformăm într-un plus energetic ce ne va încărca telefonul mobil, de exemplu. Acesta e un ajutor necesar, de regulă fiind stresaţi că nu avem o priză în jur şi ne va lăsa bateria, cum se întâmplă foarte des în cazul smartphone-urilor. „În termenii actuali, se poate spune că pe piaţă există un tip de power bank, dar cel convenţional are doar o simplă baterie externă, care tot timpul trebuie încărcată la priză. Costurile ei diferă în funcţie de capacitate, adică undeva la 300-400 de lei. Făcând abstracţie de la celelalte module pe care eu am reuşit să le adaptez la această baterie externă şi să le includ în acest power bank, randamentul produsului meu este cu 40 la sută mai mare decât cele existente. Însă nu este unul maxim, deoarece se poate scoate şi mai mult, adică undeva la 60-70 de procente în plus. În cazul meu este doar de 40 la sută, din cauză că nu am deţinut echipament profesional pentru a face circuitele electrice, unele dintre ele fiind realizate în cuptorul de la aragaz. Imaginaţi-vă că în comparaţie cu cuptoarele speciale sau echipamentele speciale cu laser, care pot face circuitul fără atâtea erori pe care eu le am, totuşi, este net superior celor existente pe piaţă. Mă refer ca şi power bank simplu, dar pe lângă acesta mai sunt introduse şi două module de încărcare prin inducţie electro-magnetică, RF (radio frecvenţă), termic, mişcare, vibraţie, unde solare etc.“, explică inventatorul.

Mai tare decât un întreg institut american
Şi asta nu e totul. Răzvan are în lucru şi o invenţie ce ţine de celebrii ochelari „google”, în cazul cărora, cu ajutorul  tehnologiei nou adaptate de hunedorean, se poate ajunge la o autonomie de trei ori mai mare. De altfel, în total, mai sunt în lucru încă vreo şase proiecte de anvergură. Pe de altă parte, deoarece traiectoria profesională nu i-a scos în cale numai lume binevoitoare şi bine intenţionată, a hotărât să-şi pună bazele propriei firme, vizând să acceseze fonduri europene narambursabile, aşa încât programele ce ţin de inventică să prindă formă reală. Are deja în plan şi o listă de foşti colegi sau diverse persoane cu care ar face echipă bună. „Am scris proiecte pentru colegi, ca să fac nişte bani în plus faţă de sprijinul material primit de la familie şi am fost angajat într-o companie, până nu demult. Totul, în scopul susţinerii cercetărilor demarate. Personal, consider că multe lucruri ţin de voinţă şi determinare, cu resurse minimale reuşind să se realizeze ceea ce alţii nu au putut cu o întreagă industrie în spate. De exemplu, reprezentanţii unui institut de cercetare din SUA au reuşit să scoată doar un prag de 0,2 volţi în ce priveşte captarea undelor de semnal, pe când eu, alături de un prieten, adică doar doi oameni şi cu logistică rudimentară, am atins 38 de volţi. Nu este o laudă, este o realitate, adaugă Răzvan Mărcuş.

Şi-a adjudecat premii la competiţii de profil
Mai trebuie spus că în luna mai a.c. a participat la două concursuri de invenţii, unul organizat în Cluj-Napoca – faza locală, unde a obţinut locul întâi, iar în cadrul etapei naţionale, care s-a desfăşurat la Craiova, a luat parte la două secţiuni, (teoretic şi practic), clasându-se tot pe prima poziţie, în ambele cazuri. Despre vise şi planuri de viitor vorbeşte puţin, pe considerentul că întâi trebuie dovedit, apoi vorbit. Speră doar un singur lucru: să fie remarcat de principalii jucători din industria de telecomunicaţii, electronică şi chiar mecanică. Nu pentru bani sau faimă, ci pentru a-şi permite să-şi pună în practică ideile la care a muncit mult, pentru care şi-a sacrificat din vremea unei frumoase studenţii şi a tras pe brânci, ca să le susţină financiar, în vederea asigurării continuităţii şi materializării lor.