Societatea Deva Gold a investit deja 120 de milioane de dolari la Certej

20 februarie 2019 | 2 Comentarii | Publicat in: Actualitate

Sorina Popa

Din păcate, sunt persoane, printre noi, care se opun vehement unor investiţii extrem de importante. Şi, nu din motive de mediu, astea sunt false motive, ci… pentru că sunt împinse din spate de cineva care vrea cu tot dinadinsul ca noi, hunedorenii, şi nu numai, să nu câştigăm din asemenea investiţii mari. Trebuie spus că societatea Deva Gold SA a investit în proiectul de la Certej, de exploatare a aurului, 120 de milioane de dolari. În condiţiile în care nu a primit undă verde pentru exploatare.

Peste 200 de salariaţi
Se vorbesc tot felul de prostii, iar unii, de exemplu, au dat în judecată firma Deva Gold SA, care vrea să pornească investiţia de la Certej, pentru că a avut curajul să investească peste 100 de milioane de dolari, fără să scoată încă un gram de aur de acolo.
Dar, să revenim. La Certej există un zăcământ de 63,5 tone de aur şi 375 de tone de argint, doar valoarea aurului din acest zăcământ fiind estimată la 1,3-1,9 miliarde de dolari. Ţara noastră deţine rezerve de aur unice la nivel mondial, formate din cel puţin opt zăcăminte de talie mare, evaluate la o valoare de 54 de miliarde de dolari.
Societatea Deva Gold SA Deva plăteşte de peste 20 de ani taxe. L-am întrebat pe directorul general al Deva Gold SA, Nicolae Stanca (foto), la cât se ridică valoarea taxelor şi a impozitelor achitate în perioada 2000-2018 de către societatea pe care o conduce? Având în vedere că de la Certej, societatea Deva Gold nu a scos încă nici un gram de aur, valoarea acestor taxe şi impozite plătite deja este exorbitantă. Aşadar, în perioada 2000-2018, societatea Deva Gold SA a achitat la bugetul de stat, 24 de milioane de lei, la Bugetul Asigurărilor Sociale a achitat în aceşti 18 ani, peste 33 de milioane de lei, la Bugetul local peste 7 milioane de lei. Iar alte taxe se ridică la aproape 7 milioane de lei. În total, e vorba de suma de 71.402.350, 98 lei. Deci, Deva Gold a contribuit la bugetul de stat, la cel local, dar şi la celelalte entităţi faţă de care firmele trebuie să-şi achite tot felul de taxe şi impozite, cu peste 15 milioane de euro.
”Am respectat legea 100 la sută. Avem 240 de angajaţi. Sunt şi două firme, separate de Deva Gold, pentru foraje şi la drumuri forestiere. Noi ne-am achitat toate taxele şi impozitele la stat. Nu este adevărat ce spun unii de la ONG-uri că avem datorii. Exclus! Ne reclamă că nu am plătit toate taxele. Fals. Suntem cu taxele la zi”, a spus Nicolae Stanca, directorul general al societăţii Deva Gold SA.

Taxe foarte mari în primii ani
Pentru licenţele de exploatare, societatea Deva Gold plăteşte pe an 800.000 de lei. De peste 20 de ani, anual, se achită aceşti bani. Toată lumea bate moneda pe redevenţă. Dar, nu din redevenţă vin banii la bugetul de stat, spune directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca. Ci din taxe, din impozite. Redevenţa se ridică la 6 la sută pentru aurul produs.
Pentru uzina de preparare care va costa 200 de milioane de euro, impozitul în primii cinci ani este de unu la sută din această sumă. Taxele sunt foarte mari în primii ani, iar sumele care vor intra în bugetele locale sunt extrem de ridicate. Apoi, adunând toate taxele, impozit pe salarii, pe clădiri, concesionări terenuri, impozit pe profit, se ajunge la sume care reprezintă 70-75 la sută din investiţie. Mai sunt şi garanţiile pe care le-a depus societatea Deva Gold, care funcţionează ca oricare societate comercială din România. Totalul garanţiilor depuse de societatea Deva Gold SA la data de 31 decembrie 2017 se ridică la 1.535.411 de lei, din care garanţiile de mediu sunt de 817.789 lei, garanţia scoaterii temporare din circuitul agricol se ridică la 387.144 de lei, garanţia finală mediu Certej, 174.913 de lei.
Un alt subiect despre care se bate multă monedă este cel al tăierii pădurilor. În exploatările miniere este obligatoriu ca, la un hectar de pădure tăiat să se dea trei hectare înapoi, să se replanteze şi să le păzească timp de opt ani. Înainte de a tăia un copac, trebuie să se depună garanţia calculată pentru scoaterea din circuitul silvic. Garanţia aceasta se achită, astfel că, în caz că nu se respectă condiţiile, statul să refacă zona. La Certej, terenul pentru reîmpăduriri este de 180 de hectare de teren. Garanţia de mediu, în valoare de un milion de dolari, a fost depusă deja de către Deva Gold SA. La sfârşitul proiectului, suprafaţa de pădure creşte, de fapt, de trei ori faţă de cât era iniţial.

Loading...

Comentarii (2)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. florin spune:

    cum spune dl director,statul se va umple de bani,te si ntrebi ce rost mai are ptr Eurogold sa mai scoata aurul.

  2. Razvan spune:

    Poate statul s-a umplut de banii si se va mai umple la fel poate si Ong-urile care pun bete in roate ori de cateori au ocazia ca vorba aceea bine-i sa nu faci nimic decat scandal si circ.

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Un pas important pentru deschiderea şi dezvoltarea zonei Grigorescu din Deva

Am avut ieri o discuţie foarte aplicată cu reprezentanţii CFR, ai proiectantului şi ai constructorului căii ferate de mare viteză...

Finala campionatului naţional de atletism pentru juniori I

Vineri şi sâmbătă sunt programate în Sala de atletism “Ion Soter” din Bucureşti, întrecerile ediţiei 2019 a Campionatului Naţional şi...

Robert Trufaş, medalie de aur la competiţia de judo Cupa Transilvania

Recent, la Cluj Napoca s-au desfăşurat întrecerile unei noi ediţii a tradiţionalei competiţii de judo pentru juniori şi cadeţi, Cupa...

Închide