Societatea de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara – 140 de ani de la înfiinţare

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la constituirea Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, continuă expunerea on-line a evenimentelor legate de înfiinţarea, activitatea şi rolul acesteia în cultura hunedoreană de la finalul secolului al XIX – lea şi începutul secolului al XX – lea.

„Apelul lui Sólyom-Fekete Ferencz pentru înfiinţarea unei societăţi de istorie a avut un larg ecou, astfel că adunarea din noiembrie 1879 s-a bucurat de participarea unui public numeros din Deva şi din comitat. S-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte necesitatea înfiinţării unei societăţi de istorie şi s-a ales o comisie care, în prima parte a anului 1880, a elaborat statutul Societăţii şi a realizat paşii necesari constituirii unei astfel de asociaţii. În acelaşi timp, au fost împărţite formulare de adeziune; iar în perioada următoare au sosit numeroase adeziuni şi scrisori de încurajare din întregul comitat şi chiar din afara comitatului.
Adunarea generală de constituire a avut loc pe 13 mai 1880, la Casina Naţională din Deva, participând mulţi dintre cei care au completat formularele de adeziune.
Pe ordinea de zi s-au aflat două puncte importante: dezbaterea proiectului de statut şi alegerea conducerii Societăţii nou înfiinţate.
Au fost, de asemenea, unele discuţii privind numele societăţii, fiind propuse variante ca: Societatea de Istorie, Arheologie şi Muzeală a comitatului Hunedoara; Societatea Muzeală; sau Societatea de Istorie, Arheologie şi Cultură a comitatului Hunedoara.
Apoi, s-a trecut la dezbaterea Statutului Societăţii, care cuprindea 44 de paragrafe împărţite în 10 capitole.
În primul capitol se precizează numele, sediul şi aria activităţilor desfăşurate de asociaţia nou înfiinţată. S-a stabilit ca denumirea acesteia să fie „Societatea de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara” (Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat), cu sediul în Deva.
Scopul Societăţii, precizat în paragraful 3 al Statutului, era acela de „a arunca lumină asupra trecutului şi prezentului comitatului Hunedoara”. Pentru aceasta trebuia să se urmărească cu atenţie tot ceea ce putea fi de interes despre comitat din punct de vedere şiinţific, literar, artistic şi social; să fie cercetate obiectele cu valoare istorică, monumentele istorice şi ale naturii, portul popular, arhivele familiale şi orice alte obiecte privitoare la istoria comitatului. Totodată, „Societatea va trebui să reunească specialişti, să organizeze o bibliotecă şi arhivă, să editeze lucrări, să ţină conferinţe cu subiecte de istorie, arheologie, să ţină adunări publice, să organizeze excursii, să studieze monumentele artistice, antichităţile şi monumentele naturii”.
Conducerea urma să fie exercitată de Adunarea generală (care se întrunea anual), Comitetul director, format din 33 de membri (care se întrunea lunar şi coordona activitatea Societăţii) şi următorii „funcţionari”: preşedinte, vice-preşedinte, secretar, directorul muzeului, bibliotecar, jurist şi casier. Directorul muzeului avea răspunderea obiectelor intrate în muzeu, pe care le determina, le clasa şi le inventaria; făcea săpăturile arheologice şi prezenta comitetului director un raport despre obiectele din muzeu.
În ultimul capitol erau precizate condiţiile în care Societatea putea fi dizolvată. În cazul unei eventuale încetări a activităţii, întreaga avere a acesteia era lăsată la dispoziţia autorităţilor comitatului Hunedoara, care trebuia să susţină şi să dezvolte mai departe muzeul.
Statutul Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara astfel constituite a fost trimis pentru aprobare Ministerului de Interne la Budapesta. Acesta a cerut câteva modificări, în primul rând în ceea ce priveşte modul de inventariere a obiectelor din muzeu. Modificările recomandate au fost realizate, iar acest statut a primit aprobarea finală pe 8 decembrie 1880.
În continuarea şedinţei de constituire a societăţii, din 13 mai 1880, prin vot secret, s-a ales conducerea acesteia: preşedinte Kuun Géza (foto), vicepreşedinte dr. Sólyom-Fekete Ferencz, secretar Kun Róbert, bibliotecar König (Király) Pál, casier Lengyel Gergely, jurist Petcu Lazăr, iar director al muzeului a fost numit Téglás Gábor“, relatează Dr. Cristina Bodo, cercetător ştiinţific la Secţia Arheologie, a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. (Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul a MCDR Deva)