Se coace o nouă lege pentru comunităţile rurale

Magdalena Şerban

Potrivit unei propuneri legislative, parlamentarii vor ca văcarii, ciobanii şi porcarii să fie trecuţi în nomenclatorul de meserii, pentru a avea dreptul la şomaj, asigurare medicală, concediu şi pensie. Aceştia ar urma să fie angajaţi de proprietarii animalelor pe care le au în grijă sau de administraţiile locale.
Trai de azi pe mâine
Ca argumente, iniţiatorii proiectului invocă faptul că la nivel central sunt mii de oameni care au grijă de oile sau vacile unei comunităţi, însă lucrează la negru. Cum nu pot beneficia de spitalizare decât în regim cu plată, iar bătrâneţea îi va lăsa pe drumuri, nefiind asiguraţi pentru pensie, statul ar trebui să-şi îndrepte atenţia şi spre această categorie. Muncesc, dar fără acte în regulă. Practic, sunt în afara societăţii. Soluţia propusă e să se creeze obligativitate pentru ca aceia care beneficiază de serviciile lor să-i plătească la vedere, adică şi pe hârtie, cu forme legale. În cazul în care în discuţie sunt persoane care păzesc animalele satului, deci nu există doar un singur proprietar care să-i angajeze, va interveni primăria localităţii respective, devedind angajator. Plata lunară se va face din simbria pe care proprietarii cu pricina trebuie să o achite, ca şi cuantum al cotei părţi datorate slujbaşului. Acesta îşi va ridica banii de la casieria unităţii administrative. Iată însă că primarii de comune văd altfel lucrurile.
Primarul din Beriu: să renunţe la funcţionari şi să angajeze ciurdari
“Avem asociaţii de crescători de animale la nivel de comună şi aici este totul în ordine. Fiind constituite ca entitate juridică, pot angaja zilieri. Inclusiv curăţatul păşunilor le fac cu zilieri, din ce ştiu eu. Pe de altă parte, cei care prestează muncă pentru localnici sunt, marea majoritate, beneficiari de ajutor social. După noile prevederi, legea le permite să fie plătiţi chiar ca zilieri şi să ia şi ajutor social în paralel, fără probleme. Nu trebuie însă să depăşească 90 de zile de angajare într-un an. În caz contrar, pierd ajutorul de la stat. Înainte, nu se putea aşa ceva. Acum, dacă îşi fac orele de muncă în conformitate cu Legea nr. 416, în restul timpului fac ce vor. Dar în teren se ştie clar cum stau lucrurile. Slugilor la stână, de exemplu, ciobanii le asigură mâncare şi un acoperiş deasupra capului. Unii îi şi plătesc. Se plâng chiar ciobanii că nu găsesc oameni serioşi. Vin, stau câte o lună sau două şi apoi merg la altul şi tot aşa. Se practică transhumanţa la ciobani, nu la oi. Ce să mai zicem, dacă asta este realitatea”, arată Emil Bîc (foto stânga), primarul comunei Beriu.
Primarul din Crişcior: exact la sat e economia noastră subterană
“Oamenii aceştia la care se face referire nu prea sunt statornici în ce priveşte locul de muncă. Atunci ni-i bagă pe gât, la primărie, să ne descurcăm noi cu ei. Şi aşa suntem o moaşă comunală, asta mai lipsea, să ne transforme şi în agenţi comerciali. Să mergem noi la cetăţeni şi să le zicem că dacă au oameni care vin să le muncească cu ziua, trebuie să plătească pentru ei. Neavând islaz, nu prea avem ciurdari, dar sunt cazuri de persoane cu probleme majore de statut social, iar unii îi iau sub aripa protectoare, oferindu-le masă şi casă. Unii îi ţin din milă, ca ajutor în gospodărie sau îi folosesc la munca câmpului. Să-i punem să ne plătească nouă ca să le dăm lor? O să ne înjure lumea. Mai bine se lipsesc de milă. Nu aici e problema, nu aici sunt banii negri, dar fiecare vede situaţia cu propriii ochi. Dacă mă întrebaţi pe mine, că tot s-a vociferat că trebuie reduse dosarele sociale, la Crişcior mai avem 10, din care numai pe cinci ne putem baza pentru munca în teren. Ba au scutiri medicale, ba au alte necazuri. E foarte bine cum se practică la şomaj, în caz de repartiţie. Nu vrei să te duci la muncă, adio ajutor. Dar cu cei care sunt vai de capul lor, nu prea avem ce face. Deci să facem pe poliţiştii şi să monitorizăm care ce vaci sau oi duce la păscut? Mi se pare aberant şi anormal. Aştept legea şi ne minunăm pe urmă. Mulţi au ajuns parlamentari, dar nu s-au confruntat niciodată cu o situaţie reală, ca să poată gândi practic. Cu tot respectul, dar ce ştiu orăşenii despre ceea ce se întâmplă la ţară? ”, se întreabă Ovidiu Furdui (foto dreapta), primarul comunei Crişcior.