România, condamnată la CEDO pentru o sentinţă dată de instanţele din judeţ

Natalia Bumbac

Pare să fi fost o luptă între David şi Goliat, cazul unei hunedorence, care, nedreptăţită de instanţele din judeţ, a reuşit să obţină o victorie incontestabilă la CEDO. La nici 11 ani, tânăra de acum a fost victima unor agresiuni sexuale grave. Dar, din punctul de vedere al instanţelor, nu a putut dovedi acest fapt, ceea ce a făcut ca agresorii să scape nepedepsiţi sau cu pedepse prea blânde pentru odioasele lor fapte.

Acum, decizia CEDO în „Cazul M.G.C. împotriva României” iscă multe semne de întrebare despre situaţiile în care minorii sunt molestaţi sexual şi modul în care sunt apăraţi de legislaţia românească.

„Au fost provocaţi de minoră”
Cazul care a intrat în atenţia CEDO s-a petrecut în anii 2008 – 2009, într-un sat din apropierea Devei. M.G.C. avea 11 ani şi obişnuia să se joace cu fetele vecinilor, acasă la ele. Familia respectivă avea, în total, 10 copii şi găzduia o rudă, pe Viorel Jurj, un bărbat de 52 de ani. În timp ce minora se juca împreună cu fiicele vecinilor în casă, Jurj a tras-o cu forţa într-o cameră în care nu era nimeni şi a violat-o, astupându-i gura ca să nu ţipe. Copila a mai spus că a fost violată de trei ori, în circumstanţe asemănătoare, de către doi dintre fiii vecinilor şi de un prieten de-al lor. Urmare a abuzului sexual, ea a rămas însărcinată, iar decizia părinţilor săi a fost să întrerupă sarcina. Toate aceste lucruri au fost declarate la Postul de Poliţie din comună, în momentul în care părinţii minorei au depus plângerea. În concluzia medicilor legişti se arăta că minora prezenta semne de stres post-traumatic, subliniind în acelaşi timp că ea nu putea avea capacitatea de a prevedea consecinţele actelor sale, dată fiind vârsta sa fragedă.
În timpul cercetărilor, Jurj a declarat că minora l-a provocat să întreţină relaţii sexuale cu ea, întrucât era îmbrăcată sumar. Ceilalţi trei au declarat în faţa anchetatorilor că Jurj i-a învăţat cum să procedeze ca să întreţină relaţii sexuale cu copila de 11 ani şi că aceasta i-a provocat, prin vestimentaţia sumară.

Nu prezenta semne de violenţă
Viorel Jurj a fost trimis în judecată pentru act sexual cu un minor, în formă continuată, în timp ce doi dintre tineri au fost sancţionaţi administrativ, iar cel de-al treilea nu a fost pedepsit, pentru că avea sub 14 ani. Jurj a fost condamnat de Judecătoria Deva pentru infracţiunea de act sexual cu un minor, la trei ani de închisoare cu suspendare, iar reclamantei i-au fost acordate daune morale în valoare de 10.000 lei. În argumentarea acestei hotărâri, printre altele, instanţa a reţinut, din declaraţiile lui Jurj, că minora a fost cea cu iniţiativa întreţinerii de acte sexuale, ea provocându-i pe inculpaţi, iar semnele violenţelor lipseau din certificatul medico-legal. Hotărârea a fost atacată cu apel, avocatul minorei, Adina Laza, cerând reîncadrarea faptei din infracţiunea de act sexual cu un minor în viol. Mai mult, avocatul a arătat că dat fiind faptul că limita de vârstă pentru persoana care îşi dă consimţământul la un act sexual este de 15 ani, reclamanta având doar 11 ani, nu şi-a putut exprima consimţământul valabil, astfel încât abuzul sexual comis împotriva sa nu putea fi calificat altfel decât viol. Tribunalul Hunedoara, instanţa care a judecat calea de atac, a admis apelul minorei şi l-a condmanat pe Jurj la patru ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. Prin urmare, Jurj a atacat-o cu recurs, dosarul ajungând la Curtea de Apel Alba Iulia, instanţă care a desfiinţat decizia tribunalului, rămânând definitivă hotărârea dată de Judecătoria Deva.

„Statul nu a protejat-o de tratamente inumane”
Potrivit avocatului Adina Laza, în plângerea depusă la CEDO a fost invocată încălcarea articolelor 3 şi 8 din Convenţie. În plângerea adresată CEDO se arată că „autorităţile române şi-au încălcat obligaţia pozitivă de a o proteja de tratamentele inumane şi degradante, precum şi de a-i proteja viaţa privată minorei. Dreptul şi practica judecătorească românească nu asigură o protecţie efectivă a copiilor împotriva violurilor şi a abuzurilor sexuale.” Reclamanta a mai arătat în plângerea adresată CEDO că de vreme ce infracţiunea de viol presupune lipsa consimţământului victimei (…) ei i-a fost imposibil să demonstreze acest lucru, în contextul decurgerii procesului. „Existenţa unor dispoziţii legale care permit afirmaţia potrivit căreia o fetiţă de 11 ani îşi poate exprima consimţământul valabil cu privire la un act sexual cu un bărbat cu 42 de ani mai în vârstă semnifică eşecul statului de a-şi respecta obligaţia luării măsurilor de protecţie a integrităţii şi vieţii private a acesteia”, se mai menţionează în plângerea de la CEDO.
După mai bine de opt ani de la petrecerea faptelor, în martie 2016, CEDO admite plângerea minorei şi obligă statul român la despăgubiri în valoare de 9.790 de euro. Ca urmare a acestei decizii, reclamanta M.G.C., asistată de avocatul Adina Laza, a depus o cerere de revizuire a dosarului la Judecătoria Deva. Ieri, instanţa a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, considerând că este de competenţa acelei instanţe să judece cererea de revizuire. Din datele oferite de avocatul Adina Laza, decizia CEDO nu a fost publicată în Monitorul Oficial, deocamdată. Totodată, avocatul ne-a mai spus că va merge pe toate liniile, în sensul în care va solicita inclusiv despăgubiri statului român, în acest caz, deoarece clienta sa nu a avut parte de o judecată corectă.