Revizuirea Constituţiei – 2013

05 Poza FirczakGheorghe Firczak

Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale (GPMN) şi-a făcut întotdeauna o datorie de onoare din a participa la dezbaterea şi adoptarea tuturor legilor ca modalitate de perfecţionare democratică a societăţii româneşti. În acest context, revizuirea constituţiei reprezintă un element esenţial pentru democraţia din ţara noastră, cu atât mai mult cu cât acest fenomen reprezintă un element important pentru viitorul României. GPMN a realizat în urma unor lungi dezbateri, o serie de amendamente pentru revizuirea legii fundamentale a ţării.
În primul rând, ne-am referit la forma de guvernământ, optând pentru republica parlamentară. Argumentul nostru de bază este acela că, începând cu anul 1938, România a suportat un lung şir de dictaturi care au afectat în mod vizibil caracterul democratic al regimurilor din ţara noastră. Republica parlamentară este forma de guvernământ care reprezintă în cel mai înalt grad democraţia, pentru că accentuează pluralismul şi forţa instituţiilor şi mai puţin a persoanelor care le reprezintă. În acest caz, parlamentul are rolul primordial, pentru că este for legislativ şi controlează în egală măsură activitatea executivului. Minorităţile naţionale din România consideră că pentru ele, principiile Rezoluţiei de la Alba Iulia şi idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989 sunt o garanţie a existenţei lor, a afirmării identităţii etnice prin cultură, limbă şi tradiţii.
Pentru organizarea administrativ-teritorială, noi propunem comune, oraşe, judeţe şi regiuni.
O propunere semnificativă pentru noi este textul de la alin. (3) al art. 4, care menţionează: „Statul promovează spiritul de înţelegere şi de respect reciproc între toţi cetăţenii ţării, fără deosebire”. O continuare a acestui principiu îl reprezintă alin. (2) al art. 29, care spune: „Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă, de cunoaştere reciprocă, de alteritate şi de respect reciproc”. La alin. (7) al art. 30 noi am completat cu următoarele: „… organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii…” sunt interzise.
Pentru activitatea parlamentară, propunerea noastră este bicamerală, cu Camera Deputaţilor şi Camera Regiunilor. În prima propunem mărirea pragului de vârstă pentru a putea fi ales la 28 de ani. Ele sunt alese pentru un mandat de 4 ani, cu necesitate în luna octombrie a fiecărui an electoral. Ca element de noutate este Camera Regiunilor, care are ca obiect de activitate principală promovarea legilor care se referă direct la unităţile administrativ-teritoriale ale ţării noastre. Ele lucrează în şedinţe separate. În şedinţele comune se întrunesc pentru a aproba probleme de maxim interes naţional, cum ar fi, de exemplu, mesajul Preşedintelui României, alegerea şi suspendarea acestuia, bugetul de stat şi al asigurărilor sociale etc. Camera Deputaţilor dezbate acele propuneri legislative care vizează funcţionarea generală a societăţii româneşti.
În viziunea noastră, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim ministru după structura celor două camere. Dacă prima învestitură nu reuşeşte, atunci este obligat să respecte ordinea descrescătoare a mandatelor de deputaţi şi senatori.
Primul ministru participă la Consiliul European pe baza unui mandat încredinţat de forul legislativ.
Moţiunile de cenzură trebuie să cuprindă pe lângă motivaţia demiterii guvernului şi contrapropuneri şi numele unui nou eventual Prim ministru, astfel încât să se reducă termenul de consultări pentru instaurarea unui nou guvern.
Ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate de guvern „…numai pe durata stării de asediu, a stării de urgenţă sau în caz de mobilizare ori de război, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.
În cazul moţiunilor simple, ministrul desemnat în cadrul acestora la adoptarea lor este cu necesitate demis iar Primul ministru, obligat să desemneze un înlocuitor.
La art. 124, noi propunem un nou aliniat, alin. (4) cu următorul conţinut: „Judecătorii răspund material, civil, administrativ şi penal pentru încălcările drepturilor procesuale ale părţilor şi pentru exercitarea atribuţiilor cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”.
Acestea sunt în viziunea noastră elementele esenţiale ale revizuirii Constituţiei. Uniunea Culturală a Rutenilor din România, reprezentată în GPMN, este solidară cu toate celelalte minorităţi pentru împlinirea acestor deziderate.

One thought on “Revizuirea Constituţiei – 2013

  • 29 mai 2013 la 22:01
    Permalink

    Este clar, nu ma voi duce la vot pentru modificarea constitutiei pentru ca aceasta modificare se face pe ascuns,restrangand foarte mult atributiile presedintelui, singurul pe care noi , prostimea, il alegem in mod direct, cred ca o sa `vomit` pe pe gandirea acestei ciume rosii care este USL. Dumnezeu sa ne fereasca de continuarea puterii bolsevice in amarata asta de tara. Ma gandes serios sa emigrez in alta tara!

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare