Producția și consumul de cocaină au explodat la nivel global: Peste 300 de milioane de oameni consumă droguri

Producţia, confiscarea şi consumul de cocaină au bătut noi recorduri în 2023, crima organizată fiind alimen­tată de crize, conform raportului anual al Biroului Naţiunilor Unite pentru Dro­guri şi Criminalitate (UNODC), infor­mează Digi24.

Piețe noi
Producţia, confiscarea şi consumul de cocaină au bătut noi recorduri în 2023, crima organizată fiind alimentată de crize, conform raportului anual al Birou­lui Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), publicat joi. „Co­caina este piaţa de droguri ilicite cu cea mai rapidă creştere din lume”, a declarat organizaţia cu sediul la Viena, într-un co­municat, relatează AFP, potrivit Ager­pres. Producţia, determinată de o creş­tere a suprafeţelor cultivate ilegal cu coca în Columbia, „a crescut cu aproape 34%” într-un an, confiscările „au cres­cut cu 68% între 2019 şi 2023″, iar nu­mărul de consumatori a crescut de la 17 la 25 de milioane în zece ani”, a declarat UNODC. Traficanţii pătrund pe noi pieţe în Asia şi Africa, iar violenţa, „altădată limitată la America Latină, se extinde acum în Europa de Vest”, potrivit do­cu­mentului, care se referă la „sute de mi­li­arde de dolari tranzacţionate anual”.

Cerc vicios
„Cazul Asiei este deosebit de în­gri­jorător: este regiunea cea mai populată din lume. Dacă piaţa cocainei începe să se consolideze acolo, chiar şi un procent mic de consum implică un volum po­ten­ţial enorm”, a explicat Angela Me, cer­ce­tă­toare şefă a UNODC, care a men­ţio­nat o creştere a consumului în Japonia, China şi India. Raportul indică faptul că producţia globală de cocaină a ajuns la 3.700 de tone de droguri pure în 2023, o creştere de 34% faţă de anul pre­ce­dent, potrivit EFE. În 2014, producţia estimată de cocaină se ridica la 869 de tone, ceea ce înseamnă că a crescut de patru ori în mai puţin de un deceniu. „Co­caina a devenit la modă în rândul me­diilor mai înstărite ale societăţii”, a declarat Angela Me, menţionând un cerc vicios de creştere a consumului şi producţiei de cocaină. Nu mai puţin de 2.275 de tone de cocaină au fost confiscate la nivel mondial în 2023, cu 12% mai mult decât în 2022. Din acest total, 98% a fost concentrat pe pieţele tradiţionale din America şi Europa. Cu toate acestea, capturile din Africa şi Asia au crescut cu 84%, indicând, de asemenea, o creştere pe aceste pieţe, scrie EFE.

Mai multă disponibilitate
„O nouă eră de instabilitate globală a consolidat puterea crimei organizate şi a împins consumul la niveluri istorice ridicate”, a atras atenţia UNODC. Angela Me a explicat că extinderea pieţei co­ca­i­nei se datorează unor factori numeroşi, in­clusiv concurenţei între grupările cri­minale, care în Europa a dus la o re­du­ce­re a preţului şi a purităţii produsului. În acelaşi timp, în Columbia, fragmentarea grupurilor armate în urma procesului de pace şi integrarea actorilor externi au sporit eficienţa producţiei. „Cu aceeaşi cantitate de frunze de coca, se produce mult mai multă cocaină astăzi. Acest lu­cru a creat un cerc vicios: mai multă pro­ducţie, mai multă disponibilitate, mai mult consum”, a rezumat expertul. Vio­lenţa legată de traficul de cocaină s-a intensificat în multe regiuni. În Ecuador, una dintre principalele ţări de tranzit al drogurilor din America de Sud, rata omuciderilor a crescut de şase ori între 2020 şi 2023, de la 7,8 la 45,7 crime la 100.000 de locuitori, scrie EFE. În ţările din Caraibe şi Africa de Vest, con­cu­renţa dintre bandele criminale pentru rutele de trafic a dus, de asemenea, la o creştere a violenţei. Chiar şi în Europa de Vest şi Centrală, creşterea pieţei de cocaină a adus cu sine episoade de violenţă legate de crima organizată. Raportul menţionează şi cazul cap­ta­gonului, deoarece căderea lui Bashar al-Assad în Siria la începutul lunii decem­brie 2024 „a creat incertitudine cu privire la viitorul acestui trafic”. Regimul lui Al-Assad, care transformase ţara într-un narco-stat, era cunoscut pentru pro­ducerea acestei amfetamine deri­vate dintr-un drog menit să trateze nar­colepsia sau tulburarea de deficit de atenţie. Noile autorităţi au descoperit stocuri considerabile de captagon în depozite şi foste instalaţii militare şi au confiscat toate fabricile. Însă aceste ac­ţiuni nu par să fi perturbat aprovizio­na­rea până în prezent, subliniază or­ga­ni­zaţia: ultimele capturi arată că acesta „continuă să circule liber, în special către ţările din Peninsula Arabică, ceea ce sugerează punerea pe piaţă a stocurilor acumulate anterior sau continuarea producţiei în diverse locuri”.

Cel mai consumat
Consumul global de droguri a crescut în ultimul deceniu și a ajuns la 316 mi­li­oane de persoane în 2023, re­pre­zentând 6% din populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 65 de ani, față de 5,2% în 2013, subliniază ‘Raportul mon­dial privind drogurile 2025’ al Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), dat joi publicității la Viena și citat de EFE, potrivit Agerpres. Ca­na­bisul rămâne drogul cel mai consumat, de către 244 de milioane de oameni, echivalentul a 77% din total, conform do­cumentului. Acesta este urmat de opioide, cu 61 de milioane de con­su­ma­tori, amfetamine (30,7 milioane de consumatori), cocaină (25 de milioane de consumatori) și ecstasy (21 de mili­oane de consumatori). În general, stu­pe­fiantele sintetice au cunoscut o creș­tere semnificativă în ultimul deceniu. Deși consumul variază în funcție de regiune, ONU avertizează asupra unei tendințe globale clare: tot mai mulți oa­meni apelează la droguri, și o fac la vârste din ce în ce mai scăzute. La aceasta se adaugă faptul că piețele pentru aceste produse ilegale s-au diversificat datorită digitalizării și ac­ce­sului la substanțe prin intermediul platfor­melor online. În 2022, se esti­mea­ză că 63 de milioane de persoane sufereau de tulburări legate de con­su­mul de droguri – consumatori cu de­pen­dență, vătămări fizice sau psihologice sau cu o nevoie urgentă de tratament. Raportul subliniază faptul că opioidele rămân cele mai periculoase droguri: în SUA, fentanilul și alte droguri sintetice tari sunt responsabile pentru majo­ri­tatea celor peste 100.000 de decese cauzate de supradoze în 2023. În zonele urbane marginalizate din America de Sud, în special în Argentina, Bolivia și Peru, pasta de coca (ce este cunoscută și sub numele de ‘paco’) a declanșat o gravă criză de sănătate publică din cauza faptului că dă ușor dependență și este extrem de toxică. În Europa, în spe­cial în Europa de Est, heroina și opioi­dele sintetice sunt cele mai periculoase droguri. În Africa de Vest, utilizarea tra­madolului, un analgezic opioid utilizat în medicină, a crescut semnificativ. În Asia de Sud-Est, metamfetamina s-a impus ca un drog utilizat în mod obișnuit, cu o creștere semnificativă a convulsiilor și a cazurilor severe de dependență. Studiul nu oferă o estimare actualizată a nu­mă­rului de decese cauzate direct de dro­guri, ci repetă datele din 2021, cu o esti­mare de aproape 500.000 de decese în acel an. Raportul menționează, de ase­menea, că alți factori, precum stră­mu­tarea forțată, sărăcia și violența, cresc numărul persoanelor vulnerabile care apelează la narcotice. ONU atrage atenția că doar unul din cinci con­su­ma­tori cu probleme grave legate de dro­guri are acces la tratament, iar abor­dă­rile punitive continuă să prevaleze în multe regiuni, în detrimentul sănătății publice și al strategiilor de prevenție. În 2023, doar 5,5% dintre femeile cu tulburări severe de consum de subs­tan­țe primeau vreun tratament, com­pa­ra­tiv cu 13,6% dintre bărbați, conform ra­portului. Femeile, notează ONU, se con­fruntă cu stigmatizare și temeri su­pli­men­tare, cum ar fi pierderea custodiei copiilor. Stigmatizarea nu numai că re­duce probabilitatea de a solicita ajutor, dar limitează și accesul acestora la ser­vicii și programe de îngrijire, conchide raportul ONU. (A.N.)