Prefectul a vrut să-i scoată pe seniori din azil, dar a fost refuzat. Poate face apel
Prefectul de Hunedoara a solicitat, în urmă cu aproape 2 săptămâni, o ordonanță președințială pentru relocarea seniorilor din azilul de la Cristur. Cererea a fost depusă la Judecătoria Deva, din partea prefecturii și a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Hunedoara. Ieri, Judecătoria Deva a dat verdictul în acest caz. A respins cererea de emitere a ordonanței președințiale pentru relocarea celor internați la azilul din Cristur.
Inadmisibilă
„Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtă prin întâmpinare. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Instituţia Prefectului – Judeţul Hunedoara şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Hunedoara, în contradictoriu cu pârâta Asociaţia „Casa Divină” Deva, având ca obiect emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, ca inadmisibilă. Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunţare, care se va depune la Judecătoria Deva. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 26.07.2023”, se arată în decizia judecătorului.
Nu a demonstrat că nu s-a permis accesul în centru
„Fără a prezenta o relevanţă deosebită istoricul contravenţional al asociaţiei pârâte sau împrejurarea dacă în prezent aceasta funcţionează sau nu în mod legal, aceste aspecte fiind străine de obiectul cauzei, este evident că accesul reclamantelor trebuie permis de furnizorul de servicii sociale pentru realizarea, în mod legal, a verificărilor şi a demersurilor pe care acestea sunt abilitate să le efectueze, în baza atribuţiilor ce le revin potrivit legii. Desigur, trebuie ţinut cont şi de faptul că, în măsura în care beneficiarii serviciilor sociale au capacitate deplină de exerciţiu, orice măsură cu caracter medical cu privire la aceştia nu poate fi luată fără consimţământul persoanelor vizate. Astfel, din moment ce se solicită obligarea pârâtei să permită accesul reclamantelor la punctul acesteia de lucru, în vederea examinării medicale a persoanelor vârstnice identificate acolo, în vederea transportării acestora la unităţi spitaliceşti, precum şi în vederea relocării acestora în centre rezidenţiale autorizate şi licenţiate, dacă va fi cazul, demersuri ce se vor realiza prin concursul autorităţilor publice competente, rezultă că dreptul reclamantelor a cărui aparenţă se verifică este acela de a obţine obligarea pârâtei să le permită accesul în locaţia în care aceasta prestează serviciile sociale. Situaţia premisă pentru existenţa (aparenţei) acestui drept este, în mod evident, refuzul pârâtei de a permite accesul la punctul său de lucru, în vederea realizării demersurilor la care fac reclamantele referire. Or, reclamantele nu numai că nu au dovedit refuzul pârâtei de a le permite accesul pentru realizarea respectivelor demersuri, ci nici măcar nu au invocat un astfel de refuz din partea furnizorului de servicii sociale.(…) Mai mult, pârâta a susţinut că nu s-a pus în nici un moment problema vreunui refuz din partea sa în a permite reclamantelor accesul, drept dovadă stând în special procesul-verbal de control nr. 5551 – AJPIS HD/202 – SIS/13.07.2023, în care s-au consemnat rezultatele ultimului control comun realizat la punctul de lucru al pârâtei, cu mai puţin de o săptămână anterior solicitării emiterii ordonanţei, şi din care reiese că reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Plăți şi Inspecţie Socială Hunedoara a avut acces la locaţia pârâtei, împreună cu reprezentanţi ai altor instituţii publice, ocazie cu care s-au identificat un număr de 17 persoane vârstnice, beneficiari ai serviciilor sociale furnizate de asociaţia pârâtă. Mai mult, la termenul din data de 25.07.2023, la interpelarea instanţei, reclamantele au arătat că, ulterior controlului comun din data de 13.07.2023, nu s-a mai încercat efectuarea examinării medicale a persoanelor vârstnice identificate acolo, în vederea transportării acestora la unităţi spitaliceşti, precum şi în vederea relocării acestora în centre rezidenţiale autorizate şi licenţiate, dacă va fi cazul, nesolicitând, de altfel, acordul pârâtei în acest sens. Astfel, din moment ce nu este îndeplinită condiţia existenţei aparenţei dreptului în favoarea reclamantelor, nu se mai impune analizarea celorlalte condiţii cumulative impuse pentru emiterea ordonanţei preşedinţiale. Desigur, în măsura în care, în viitor, reclamantele vor dovedi refuzul pârâtei de permitere a accesului în vederea realizării demersurilor vizate, fiind vorba despre o situaţie de fapt diferită, se va putea solicita din nou emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, având acelaşi obiect, fără a se pune problema autorităţii de lucru judecat”, se arată în motivarea celor de la Judecătoria Deva. (A.N.)