FlashPolitica si administratie

Petru Groza, Marea Unire şi bolşevicii

Dr. Gheorghe Firczak

Marea Unire reprezintă punctul culminant al modernizării societăţii româneşti, efortul mai multor generaţii concretizat în anul 1918. Dacă în ansamblu spiritul public românesc a acordat consideraţia cuvenită acestui proces istoric, au existat şi „voci“ care au nuanţat caracterizarea ei.
Este cazul lui Petru Groza (1884-1958, foto), avocat şi om politic din judeţul Hunedoara, născut la Băcia, locuitor al Devei. De-a lungul timpului a fost delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, la 1 Decembrie 1918, parlamentar, ministru (1918-1927), viceprim-ministru (1944-1945), prim-ministru (1945-1952), preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1952-1958). A parcurs drumul de la o lume „veche“ la o lume „nouă“, lăsând în urmă, după cum mărturiseşte el însuşi, principii anacronice în favoarea unora, care, spune acesta, vor aduce schimbări esenţiale în structura lumii.
Amintirile sale, „Adio lumii vechi! Memorii“, publicate în anul 2003, sunt, potrivit relatărilor scrise la 1 decembrie 1947, oglinda trecerii sale de la „retrograd“ la „progres“. În anul 1920, ministru fiind, Petru Groza descrie astfel oraşul Marii Uniri: „…în oraşul Alba-Iulia nu văd decât ceea ce acest oraş a reprezentat întotdeauna, un oraş provincial, monoton, cu o piaţă mare, cu o veche cafenea, Dacia, în colţ, prin geamurile căreia poţi vedea roiul de agenţi comerciali şi oameni de afaceri localnici grupaţi în jurul meselor de joc de cărţi sau discutând aprins despre tot felul de afaceri cu gesturi largi, tăind fumul gros dinăuntru… nu ne inspiră nici o emoţie!“ (Op. cit., p. 182). Semnificaţia evenimentelor din toamna şi iarna anului 1918 este una specială, pentru eroul nostru: „De reţinut aşadar că poporul român din Ardeal păşea şi el hotărât pe drumul revoluţiei alături de poporul muncitor maghiar, şi nu se făcea nici o deosebire între «domnii» români şi cei maghiari sau de altă naţionalitate… Acesta este purul adevăr în jurul declanşării revoluţiei din Ardeal în toamna anului 1918. Dar nu mai puţin adevărat este că Partidul Naţional Român, cu osatura «domnească», după prima spaimă a «domnilor» săi, având o oarecare vechime în activitatea lui politică, şi deci cu antene înfipte pe toate meleagurile Ardealului şi Banatului, şi-a revenit după oarecare timp din buimăceală, mobilizându-şi toate forţele pentru a canaliza această pornire revoluţionară a poporului spre obiectivul naţional, făcând eforturi excepţionale (sublinierea noastră) pentru a transforma momentul social într-unul naţional“ (Op. cit., p. 185). Apoi, consemnează memorialistul, că pentru pregătirea acestui important eveniment: „…în prealabil s-a făcut un simulacru (sublinierea noastră) de consultare a poporului pe judeţe, fiind aleşi din fiecare judeţ un număr de delegaţi, aproape exclusiv intelectuali…“ (Op. cit., p. 186). Are dreptate Petru Groza, deturnarea a fost… maximă deoarece, el însuşi a fost ales delegat, primind credenţional. Pentru a nuanţa peiorativ rolul acestui document pune cuvântul între ghilimele urmat de o paranteză semnificativă: „(mandat)“ (Op. cit., p. 187). Este interesant de observat cum subliniază hunedoreanul nostru semnificaţia Marii Uniri: „Iată deci cum s-au petrecut lucrurile la Alba-Iulia acum aproape trei decenii, văzute astăzi fără ceaţa legendelor şi deformărilor (sic! n.n.) create artificial în jurul acestei date istorice de către politicienii ardeleni mereu preocupaţi, în discursul celor douzeci şi trei de ani de aşa zisă «Românie Mare» (sublinierea noastră), de schimbul de monedă măruntă a capitalului acumulat de bunacredinţă a unui popor care şi-a pus destinele în mâinile lor“ (Op. cit., p. 199).
Profund dezgustat, retras la Deva (1927), se pune în slujba comuniştilor înfiinţând Frontul Plugarilor (1933), organizaţie-satelit a acestora. La Congresul din anul 1935, Internaţionala Comunistă a recomandat constituirea Frontului Popular Antifascist prin care comuniştii să dirijeze aşa-zisa luptă antifascistă. Precizăm aşa-zisă deoarece în anul 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a torpilat întreaga opoziţie împotriva fascismului. Tot în anul 1935, profanând Panteonul Moţilor de la Ţebea, reprezentanţii Frontului Plugarilor, MADOSZ, Blocul Democratic şi Partidul Socialist au concretizat Frontul Popular Antifascist, al cărui rol în spaţiul public românesc a fost minor. Petru Groza mărturiseşte că a aderat la noua ideologie apoi, la noul regim: „Deci, făcând tabula rasa (sublinierea memorialistului) cu trecutul, am luat-o cu studiul de la început, adică de la alfa, până am ajuns la Karl Marx şi Engels şi la cunoaşterea mai îndeaproape a marilor transformări din Uniunea Sovietică, cercetând eu cu de-amănuntul istoria Marii Revoluţii Bolşevice, şi îndeosebi frământările politice şi economice din uriaşul stat socialist. Astfel, am petrecut multe ceasuri asupra lecturii scrierilor lui Lenin, Stalin şi alţii, precum şi asupra rapoartelor către congresele anuale ale lui Stalin, cu hărţile acelea grafice în care arăta dezvoltarea industriei grele, realizările în domeniul politic şi social etc., etc.“ (Op. cit., p. 485). Şi continuă: „Comparaţia dintre toate aceste studii (ale lui Hitler, Mussolini etc. n.n.) şi ceea ce au scris Marx şi Engels, Lenin şi Stalin şi a înfăptuit Marea Revoluţie Bolşevică, ca şi munca conducătorilor acesteia, duce consecvent şi fără greş orice creier ordonat la concluzia că adevărul este de partea marxiştilor, care îşi pregătesc şi organizează acţiunile în mod ştiinţific, întemeiaţi pe legea generală a veşnicei mişcări şi a contradicţiilor…“ (Op. cit., p. 487).
Din tot ce am prezentat rezultă, pentru noi, o întrebare. A fost Petru Groza un agent de influenţă al sovieticilor? Poate cu timpul, cu noi documente din arhivele sovietice, se va putea clarifica acest aspect. Să menţionăm că în deschiderea Memoriilor, scrise şi rescrise în perioada 1947-1957, fiul memorialistului, Liviu Groza, precizează că apariţia acestei cărţi nu a fost agreată înainte de 1989. Oare de ce?

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura