Király (König) Pál, omul de al cărui nume se leagă începutul săpăturilor de la Sarmizegetusa

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Ro­mane din Deva continuă expunerea online a activităţii Societăţii de Is­torie şi Arheologie a comitatului Hu­nedoara şi a rolului pe care membrii acesteia l-au avut în cultura hune­do­reană de la sfârşitul secolului al XIX – lea şi începutul secolului al XX – lea.
În rândurile de mai jos, dr. Cristina Bodó, cercetător ştiinţific la Secţia de Arheologie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, vă prezintă activitatea desfăşurată de către Király (König) Pál (foto) în cadrul Societăţii de Istorie şi Arheo­logie a comitatului Hunedoara.
Începutul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa se leagă de numele lui Király Pál şi Téglás Gábor şi de activitatea Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hune­doara.
Király Pál s-a născut pe 30 iunie 1853. A urmat şcolile din Komárom, Esztergom şi Szombathely, apoi a continuat studiile la Universitatea din Budapesta.
În anul 1877 ajunge la Deva ca profesor la Şcoala Reală, unde a început şi activitatea de cercetare în domeniul istoriei. A devenit membru al Societăţii chiar de la înfiinţarea ei, în 1880. Dacă în primele comunicări prezentate se ocupă de probleme ale epocii moderne, odată cu începerea săpăturilor de la Sarmizegetusa, îşi descoperă chemarea: studiul epocii romane, domeniu în care se va face remarcat.
Desfăşoară o activitate diversă: este profesor la Şcoala Reală din Deva, bibliotecar al Societăţii, îm­preună cu Téglás Gábor întreprinde săpături arheologice la Sar­mi­ze­ge­tusa şi efectuează periegheze, par­ticipă la diverse congrese ştiinţifice, prezintă comunicări şi publică lucrări legate de descoperirile de la Sar­mizegetusa, de cultul lui Mithras, aria cercetărilor sale extinzându-se permanent. Rezultatele remarcabile legate de templul lui Mithras au avut un ecou deosebit, atrăgând interesul a numeroşi specialişti străini, care au şi venit să viziteze personal situl şi muzeul din Deva, pentru a examina monumentele.
Cât timp a locuit la Deva, şi chiar după ce a fost mutat, a ţinut nu­meroase comunicări la şedinţele So­cietăţii. Una dintre temele preferate, cea în care a şi devenit specialist, a fost problematica cultului lui Mithras. După ce a prezentat o serie de comunicări privind descoperirile de la Sarmizegetusa, apoi din alte părţi ale Daciei, a început lucrul la un studiu cuprinzător cu privire la cultul lui Mithras, ajungând să atragă atenţia lumii ştiinţifice asupra sa cu lucrarea „Mithraeumul de la Sarmi­zegetusa” („A Sarmizegethusai Mi­thraeum”), publicată în seria arheo­lo­gică a Academiei Maghiare în 1886.
Király Pál a fost solicitat să scrie şi monografia oraşului Alba Iulia. Pu­blică doar primul volum, ce cu­prinde istoria antică zonei (Alba Iulia, 1892); aproximativ în aceeaşi perioadă scrie o monografie a Sarmizegetusei, ti­părită în 1891. Acestora li se adaugă lucrarea care s-a dorit a fi de sinteză – Dacia Provincia Augusti, publicată după ce a plecat de la Deva, în 1893-1894.
A făcut parte din comitetul de primire al împăratului Francisc Iosif care, aflat pe teritoriul comitatului, pe 18 septembrie 1887 vizitează timp de o oră muzeul Societăţii. Cu această ocazie îi sunt prezentaţi împăratului membrii conducerii, inclusiv bibliotecarul Király Pál care, în timpul vizitării colecţiilor muzeului, ţine o scurtă prelegere despre descoperirile mithriace aflate în sala a patra a muzeului.
În a doua jumătate a anului 1891 pleacă din Deva, după ce este numit director al Gimnaziului din Biserica Albă (Serbia, Voivodina).
Activitatea sa susţinută, plină de interes pentru istorie, a făcut să fie foarte apreciat în cadrul Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara, astfel că în cadrul adunării generale din septembrie 1911 a fost ales membru de onoare al Societăţii. (Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul a MCDR)