Introducerea gazului metan, lăsată la mâna primarilor

Magdalena Şerban

Recent, în Camera Deputaţilor a fost adoptat proiectul pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, ce prevede delegarea calităţii de concesionar al distribuţiei de gaze de la Ministerul Energiei la unităţile administrativ-teritoriale.

Obiectivul legislativ ţine de descentralizarea anumitor servicii, dându-le astfel posibilitatea unităţilor administrativ teritoriale să îşi gestioneze singure necesităţile. Asta, deoarece pentru celelalte servicii publice, precum cele de salubritate, apă şi canal, fiecare primărie îşi poate organiza singură licitaţiile, însă pentru extinderea, modernizarea şi realizarea de reţele noi de gaze, licitaţiile pentru concesiune se desfăşoară la Ministerul Energiei.

La Teliucu Inferior se vrea extinderea reţelei
„Ne dorim să introducem gazul metan în satul Teliucu Superior, aşa că vom lua contact cu cetăţenii de aici, pentru a le cere opinia. De asemenea, mai cuprindem Cinciş-Cerna, deja având loc întâlnirea cu comunitatea. S-au obţinut 98 la sută din semnăturile localnicilor. Prin urmare, vom solicita licenţă pentru extinderea reţelei. Momentan, avem reţea funcţională doar în Teliucu Inferior, fiind implementată cu ani în urmă, în baza unei finanţări locale. Consider că orice reglementare care vine să fluidizeze activitatea birocratică, dar şi să fie în concordanţă cu nevoile din teritoriu, este binevenită. Gazul este o utilitate modernă, iar pe lângă alte facilităţi, multă lume îşi doreşte confort sporit, aşa că optează pentru a-l contracta”, a spus Daniel Pupeză (foto), primarul din Teliucu Inferior.

Râu de Mori: alternativă la lemnul de foc
Pe de altă parte, administraţiile comunelor Toteşti, Râu de Mori, Densuş, General Berthelot şi Sălaşu de Sus au depus pentru obţinerea finanţării, la Ministerul Economiei, un proiect de introducere a gazului metan. „Documentaţia e finalizată, s-au obţinut avizele, s-au adus clarificările cerute, dar aşteptăm să identificăm piesa de bază, adică cine şi de unde ne va da banii pentru implementare. Am estimat că cel puţin 70 la sută din comunitate s-ar preta la un astfel de demers. Acolo unde distanţa e foarte mare faţă de sursa de gaz, e normal să nu intre în discuţie în primă fază. Ţinând cont de criza de lemne cu care ne confruntăm şi date fiind restricţiile din zonele protejate, aşa cum avem noi în cazul Parcului Naţional Retezat, foarte mulţi cetăţeni ai comunei îşi doresc să aibă această utilitate. Mai bine dau un ban în plus, dar au asigurată căldura pe timp de iarnă, nemaibătându-şi capul cu lemnele. Orice completare legislativă menită să remedieze aglomerările de tip birocratic şi să elimine neconcordanţele este de salutat”, a afirmat Niculiţă Mang (foto), primarul din Râu de Mori.

Densuş: Aproape 1.500 de beneficiari
„În cadrul programului comun, noi am estimat 1.478 de beneficiari. Pentru localnicii din satele Criva şi Poieni vom încerca să găsim o soluţie ulterioară, neputând fi incluşi în acest proiect, deoarece însumează doar 150 de locuitori, iar distanţa faţă de sursa de gaz este catalogată a fi prea mare şi deci nejustificată din punct de vedere al amortizării costurilor. Să vedem ce sursă de finanţare va fi pusă la bătaie. Din bugetul propriu e exclusă posibilitatea demarării unei investiţii de o asemenea anvergură. Nu ne permitem. Deocamdată, oamenii se descurcă cu sobe pe lemne, boilere electrice sau butelii, pentru a-şi asigura căldura şi apa caldă. Chiar vreau să mai informez faptul că stăm foarte bine în acest an cu lemnul de foc, oferind deja populaţiei cota pentru iarnă. Le dăm câte 10 metri cubi pe an”, a precizat Adrian Vîrtopean (foto), primarul comunei Densuş, care speră că odată cu noile modificări legislative să vină şi o veste bună legată de materializarea investiţiei. Nu de altceva, dar suntem cu mult în urma ţărilor dezvoltate, iar axele europene nu prea mai prevăd posibilitatea susţinerii unor lucrări de introducere a unei reţele de gaz metan, considerând că pasul acesta a fost făcut de mult timp.