Înșelați online cu dezlegări de farmece, blesteme sau „rugăciuni pentru dragoste și împăcare”

Fenomenul falselor călugărițe care promit dezlegări de farmece și blesteme a căpătat o amploare fără precedent. O simplă căutare pe internet arată sute de persoane care își spun măicuțe și promit ajutor pentru rezolvarea oricăror situații personale, scriu cei de la Libertatea.

Cuprins: Anunțuri răspândite pe toate rețelele sociale
Averi risipite, plângeri la poliție Măicuța Ioana, campioană la racolări de victime Campanii online plătite „Lucrez cu lucru sfânt, cu lucru curat” „Har” moștenit de la bunică 30.000 de euro, „să aducă iubitul înapoi” „Rugăciuni” în valoare de aproape 100.000 de lei

Anunțuri răspândite pe toate rețelele sociale
Numele așa-ziselor măicuțe sunt preluate din realitatea cotidiană. Întâlnim, astfel, „nume de scenă” precum Ana Maria, Elisabeta, Rodica, Ioana, Ecaterina, Mag­dalena, Paraschiva sau Anișoara. „Sunt măicuța Ioana. Eu vă pot ajuta în orice problemă. Împreunez soț soție, aduc per­soana iubită. Dezleg blesteme și farmece. Fac rugăciuni pentru dragoste și împăcare”, este conținutul unui anunț mediatizat online de o așa-zisă măicuță tămăduitoare.
Odată cu dezvoltarea tehnologică, afa­cerile ilegale s-au adaptat și au început să fie promovate pe Facebook, Instagram, TikTok, YouTube și WhatsApp, având, astfel, acces rapid către toate categoriile de oameni. „Aveți niște farmece, blesteme foarte puternice de la două persoane, mamă și fiică, pe care parcă le cunoașteți, cu siguranță. Au apelat la o magie neagră și ați fost lucrat în petică de mort, cu cap de mort, cu legătură de mort. Trebuie să facem o lucrare, care această lucrare v-ar costa 100 de euro. Sunteți de acord să facem această lucrare?”, este mesajul cu care o măicuță își convinge victimele să îi dea bani.

Averi risipite, plângeri la poliție
Multe dintre acestea inventează legături cu călugări cunoscuți sau mănăstiri re­nu­mite pentru a-și face reclamă în rândul po­tențialilor clienți. Au site-uri personale unde își oferă serviciile, folosesc imagini reli­gi­oase cu impact emoțional și includ păreri false ale unor așa-ziși clienți mulțumiți. Mii de români ajung, astfel, să fie înșelați cu sume mari. Educația precară, starea de vulnerabilitate și problemele familiale ale multor oameni sunt exploatate la ma­xi­mum de către așa-zisele „măicuțe tămă­duitoare”. Unii dintre cei înșelați, care au pierdut sume importante fără să aibă vreun beneficiu, merg și depun plângeri la poliție. Anchetele sunt relativ simple, pentru că banii sunt trimiși prin bănci sau alte sisteme de transfer, astfel încât se poate da de urma lor și se poate afla în ce conturi au ajuns. Multe dintre aceste „măicuțe” sunt de etnie romă.

Măicuța Ioana, campioană la racolări de victime
Una dintre cele mai prolifice „măicuțe” din ultimii ani este Ioana Ghiocel, din Focșani, județul Vrancea. Sute de oameni au fost păcăliți de promisiunile acesteia și ale complicilor ei. Circa 50 dintre păgubiți au depus plângeri, din care au rezultat trei dosare penale. Una dintre anchete implică 35 de părți civile și vătămate care solicită, în total, 210.000 de euro și peste 400.000 de lei. În alt dosar, sunt șapte victime care i-au trimis măicuței vindecătoare, în total. 20.000 de lei, 1.332 de lire și 1.800 de euro. Femeia a acționat în perioada 2019 – 2024. Cu sprijinul unor specialiști din domeniul IT, femeia, ajutată de alte trei rude, a creat mai multe site-uri web, cu conținut fals, unde s-au prezentat ca măicuțe călugărițe, afișând pe site-uri fotografii reale preluate de pe internet cu imaginea unor măicuțe reale îmbrăcate în haine monahale, cum ar fi stareța mănăstirii Văratic sau stareţa mănăstirii Ghighiu. De altfel, stareța de la Văratic a și sesizat poliția pentru folosirea abuzivă a imaginii ei.

Campanii online plătite
Prin diverse mesaje text care transmit emoție, falsele călugărițe susțin că oferă o gamă variată de servicii spirituale și de ajutor, respectiv „Rugăciuni pentru liniște familiară”, „Vindecare spirituală și fizică”, „Rugăciuni pentru dragoste și împăcare”, „Fertilitate și binecuvântare în familie”, „Consiliere spirituală”. Pentru obținerea ajutorului în rezolvarea acestor probleme, vindecătoarele cer să fie contactate tele­fonic la diverse numere afișate pe site-uri, prin apelarea unui simplu „buton” de WhatsApp. Periodic, aceste site-uri sunt promovate prin campanii online plătite. Scopul era de a înșela un număr cât mai mare de persoane vulnerabile. Foloseau afirmații cu impact religios făcute către victime („Doamne ajută!”, „Dumnezeu să te ajute!”, „Dumnezeu să te binecuvânteze!”) pentru a fi cât mai credibile și a crea aparența că sunt măicuțe reale. Foarte multe dintre victime nu și-au dat niciodată seama că au discutat cu infractori, având convingerea că au comunicat cu măicuțe călugărițe.

„Lucrez cu lucru sfânt, cu lucru curat”
După ce efectuau prima „citire în cartea sfântă”, femeile îi convingeau pe cei care le solicitau ajutorul că trebuie să realizeze în folosul acestora diverse ritualuri, „lucrări” de dezlegare a farmecelor, a blestemelor, a magiei, determinându-le astfel să le trans­mită, prin diverse metode de transfer, sume impresionante de bani. Banii erau ne­cesari pentru așa-zise achiziții de lumânări, icoane, tămâie, mir, plante, prosoape, slujbe cu mai mulți preoți, în scopul realizării lucrărilor de descântec. Victimele erau asigurate tot timpul că problemele lor vor fi rezolvate garantat și că la „finalizarea lucrării” le vor înapoia toți banii transmiși. „Noi, din acești bani trebuie să cumpărăm șaizeci de lumânări sfințite, șaizeci de acatiste, șaizeci de batiste. Sunteți de acord, domnule, să putem face această lucrare? Dacă dumneavoastră nu aveți încredere, vă rog frumos, nu vreau să tri­miteți niciun ban. Da! Dacă sunteți cu inima deschisă și aveți încredere, în momentul de față, dumneavoastră puteți face un transfer bancar sau să ajungeți mâine la oficiul poștal. Fiindcă io lucrez cu lucru sfânt, cu lucru curat, mie-mi trebuie credin­ță din partea dumneavoastră, vă rog, ca să putem anunța șapte preoți, șapte măicuțe. Ca de la miez de noapte pân-a răsări soarele, la lucrarea dumneavoastră să rămâneți binecuvântat, curat, luminat, cu un viitor stabil pe acest pământ. Odată ce se deschide Cartea Sfântă, trebuie închisă pe loc”, astfel își convingea falsa călugăriță Ioana una dintre victime.

„Har” moștenit de la bunică
Un bărbat din Aiud, județul Alba, i-a transferat „măicuței Ioana” peste 15.000 de lei și a descris modul în care a ajuns să ape­leze la serviciile acesteia: „Am găsit o pos­tare pe internet, în care se preciza că un părinte face slujbe de dezlegări pentru farmece, blesteme și bucurii în casă. Am sunat la numărul de telefon atașat și a răspuns o femeie, care s-a prezentat ca fiind măicuță, căreia i-am relatat date despre problemele de familie pe care le aveam. Aceasta mi-a comunicat că va începe un ritual de dezlegare, însă pentru acest ritual trebuie să depun la poștă, pe numele ei, suma de 400 de lei. Femeia m-a mai sunat de trei ori și a solicitat să îi trimit prin transfer alte sume de bani pentru continuarea slujbelor. M-a asigurat că după finalizarea lucrării, a ritualurilor, suma de bani trimisă îmi va fi restituită. Am achitat, în total, peste 15.000 de lei și nu am avut niciun beneficiu”. Ridicată pentru audieri, Ioana Ghiocel a spus că a moştenit „acest har” de la bunica sa, care a decedat în urmă cu mai mulți ani. „În cursul anului 2022 mi-am făcut o pagină web, www.maicutaioana.ro, unde am prezentat atât numărul de telefon, cât și ritualurile pe care le pot realiza. Am atașat mai multe fotografii cu o persoană de sex femeiesc care poartă îmbrăcăminte de măicuță. Datele de pe această pagină nu erau reale, însă atunci când eram con­tactată de diferite persoane din țară, le soli­citam sume de bani cuprinse între 100 și 5.000 de lei, în funcție de problemele aces­tora și de serviciul ce trebuia să îl prestez. Am avut și un profil pe Facebook – Măicuța Ioana, unde am publicat diferite postări cu imagini din biserici și cu obiecte de cult și transmiteam diferite mesaje”, le-a spus femeia anchetatorilor din Aiud. Aceasta nu ridica personal banii, ci convingea diverse cunoștințe să își deschidă conturi bancare, unde urmau să fie realizate transferurile de către victime. (A.N)