În perioada 2016-2020, la Bretea Română s-au câștigat proiecte investiționale de zece milioane de euro

Magdalena Șerban

În timp ce unii primari nu reușesc nici în cinci mandate să atragă bani de la Uniunea Europeană sau pe axă guvernamentală pentru investițiile de care comunitatea pe care o conduc are nevoie, cel din Bretea Română a bifat nu mai puțin de 10 milioane de euro chiar în primii patru ani de ad­mi­nis­trație publică. Bineînțeles, lista obiectivelor aflate în proces de modernizare continuă.

Din fonduri europene nerambursabile
N-ai zice că cineva care nu prea are obiceiul să fie abordat de condeiul jurnalistic ar avea ce să comunice. Ba din contră, unii au prea mul­te. Pentru Bretea Română, 2016-2020 a fost o perioadă în care programele de dez­vol­tare s-au concretizat pe diverse segmente. Dacă facem referire la fondurile europene, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR s-au atins obiective majore.
“Un proiect finalizat (în valoare de un milion de euro) e cel de extindere rețea de canalizare în localitățile Bretea Română și Vâlcele, ce a însemnat realizarea rețelei, branșamente la proprietăți, stații de pompare și o stație de epurare cu capacitate pentru 2.500 locuitori echivalenți. Un altul e cel de asfaltare de dru­muri comunale și ulițe ( în sumă de un milion de euro) și 12,5 kilometri de drumuri de ex­ploa­­tație agricolă (un milion de euro), împăr­țite pe cinci tronsoane în întreaga comună. De asemenea, reabilitarea și dotarea căminelor culturale din satele Măceu, Plopi, Vâlcelele Bune și Vâlcele au fost integrate într-un proiect a cărui sumă totală a ajuns la 500.000 de euro. Pe lângă cele enumerate, am mai avut un proiect de 350.000 de euro pentru dotarea căminelor culturale din Gânțaga, Bățălar, Ocolișu Mare, Covragiu, Ruși și Bretea Română, cu aparatură de sonorizare, sistem de supraveghere video, sistem antiefracție și o scenă mobilă pe structură metalică, ce poa­te deservi și evenimentele organizate în aer liber, de exemplu. Ea a fost achiziționată pen­tru lăcașul cultural din Gânțaga, ce nu avea scenă, dar e binevenită oriunde și oricând vom avea nevoie. Prin Grupul de Acțiune Lo­cală Țara Hațegului-Ținutul Pădurenilor din care facem parte, a fost cumpărat un utilaj multi­funcțional (100.000 de euro), noi ale­gând un excavator pe șenile de cauciuc, folo­sit pentru administrarea domeniului public și privat al comunei (decolmatări de șanțuri și rigole, reprofilare drumuri sau utilizat în situații de urgență așa cum am avut în 2019-2020 când ne-am con­fruntat cu inundații)”, afirmă Gruia Răzvan Ionescu (foto), primarul din Bretea Română. De altfel, acesta a fost recompensat de către AFIR cu Premiul de Excelență pentru susți­ne­rea mediului rural ro­mâ­nesc, în semn de recu­noaș­tere și pre­țuire pentru numeroasele proiecte derulate.

Pe axă guvernamentală
Pe de altă parte, prin Programul Național de Investiții (PNDL II) au fost accesate cu succes alte proiecte, contractele de finanțare fiind semnate în 2017, iar concretizarea lor în teren s-a finalizat în 2020. ,,Este vorba de o stație de epurare în Bretea Streiului (echivalentă pen­tru 500 de locuitori), în sumă de 2,2 milioane de lei, extindere rețea de canalizare (9,4 mili­oane de lei) în șapte sate (Măceu, Ruși, Bretea Streiului, parțial Bretea Română, Gânțaga, Covragiu, Vâlcelele Bune) din cele 11 cât numără în total comuna noastră. În trei dintre ele era deja începută rețeaua de canalizare. Apoi, asfaltarea a 17 kilometri de drumuri co­munale și ulițe (peste 3 milioane de lei) în Ocolișul Mare, Măceu, Plopi, Bretea Streiului, Gânțaga, Covragiu, Bretea Română, Vâlcelele Bune, Vâlcele și Bățălar (în toate parțial). Astfel, cu tot ce au însemnat investițiile euro­pene plus acestea, partea rutieră a fost mo­dernizată, mai rămânând maximum un kilo­metru în total, ce constituie accesul la pro­prietăți. Un alt obiectiv investițional foarte important ține de reabilitarea și dotarea școlii gimnaziale cu clasele I-VIII din localitatea de centru (925.000 de lei). S-au efectuat lucrări de reabilitare termică, s-a schimbat sistemul de încălzire (centrală nouă pe lemne, calo­rifere), a fost aplicat covor antiseptic pe holuri, în băi și în sala de ședințe, s-au cumpărat mobilier, sistem wi-fi, videoproiector, panouri de prezentare, laptop-uri, table și senzori antifum. Unitatea de învățământ deține auto­rizație ISU prin respectarea unor parametri esențiali în buna funcționare a instituției și în condiții de siguranță”, arată primarul.

Din economiile proprii
Nici bugetul local nu a fost ne­glijat, din banii strânși cu greu la pușculița comunei reușindu-se să se reabiliteze sediul primăriei (700.000 de lei), să se construiască o capelă mortuară în satul principal (450.000 de lei), să se achi­ziționeze utilaje precum trac­tor plus remorcă, tocător ve­getal, lamă pentru deszăpezire (totul fiind în jur la 60.000 de euro). “Avem o întindere mare de te­renuri, deci asemenea utilaje și accesorii ne sunt indispensabile în orice demers edilitar. Tocătorul, spre exemplu, se folosește inclusiv la întreținerea acostamentului la drumuri, la tăiat lăstăriș, vegetație etc. Totodată, am mai dus la îndeplinire un alt obiectiv, montând camere de supraveghere video în jumătate din localitățile aparținătoare (160.000 de lei). Sunt dispozitive profesionale, cu recunoaș­te­rea plăcuțelor de înmatriculare. Nu ne miră faptul că a scăzut rata infracțiunilor în ultimii ani, răufăcătorii știind că există în mod cert pericolul să fie prinși. Asta era și ideea, să pu­nem frână fărădelegilor, în măsura în care putem. Momentan, avem o capelă în Bretea Română, ridicată din bugetul local. Mai există și altele pe raza comunei, dar aparțin de bi­se­rică și au fost amenajate cu sprijinul primăriei, în baza Legii nr. 350/2005 având posi­bi­li­ta­tea să ajutăm toate cultele. Planul nostru este ca fiecare sat să aibă câte o capelă, dar și teren de sport și de joacă pentru copii, parc, deci implicit acea componentă care are ca adresabilitate în special ramura de tineret, Cu siguranță că poate sunt mai multe de amintit, dar în linii mari, acesta este esențialul. Aș mai completa cu rigole de scurgere și trotuare, materializate tot din aceeași sursă locală de finanțare. Iar referitor la întreținerea drumului județean, CJ Hunedoara și-a adus un aport definitoriu. O altă temă ce merită atenție este înființarea unui punct ISU, fiind o mare realizare atât pentru comunitatea noastră cât și pentru cele din jur. Însă dincolo de infra­structură și investiții, o reușită ce se cere a fi subliniată e cea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aproximativ 600 de hectare de pășuni și pajiști alpine pentru care a fost emis titlu de proprietate pentru comuna noastră, fiind înregistrate în CF. Mergând mai departe cu domeniul funciar, am finalizat cinci contracte cu OCPI Hunedoara în cadrul programului național de cadastrare și înta­bulare gratuită, până acum fiind cuprinse peste 7.000 de imobile. Suntem la finanțarea a șaptea, fiind încheiat contractul cu pres­tatorul de servicii, iar termenul de finalizare a fost stabilit în august 2022. Și sistemul de iuminat public a fost revigorat în vederea obținerii unui consum redus de energie elec­trică, deci facturi cu valori mai mici, înlo­cuindu-se 500 de lămpi vechi cu unele mo­derne, pe bază de LED. Valoarea proiectului a fost de 30.000 de euro”, încheie Gruia Răzvan Ionescu. Acesta le urează sănătate și cele bune cetățenilor comunei, asigurându-i că strategia de dezvoltare va merge mai departe.