Gura lumii 30.06.2016
Se zvoneşte prin sudul judeţului că directorul unei instituţii culturale schimbă maşinile ca pe şosete. Şi nu orice autoturisme intră pe mâna omului, ci doar unele de marcă, greu accesibile celor cu venituri modeste. De ceva timp, spun cârcotaşii, directorul respectiv s-a oprit la o marcă anume, una japoneză. Cică şi-ar fi cumpărat un autoturism nou-nouţ, pe care-l adăposteşte în faţa vilei cu patru etaje. O alăturare de bunuri demnă să trezească invidia vecinilor, doar că-i neacoperită de veniturile reale ale unui angajat la stat, fie el şi director, spun privitorii miraţi. Acoperirea cică ar veni din altă parte, din bugetul gras pe care-l are la îndemână şi pe care se pare că l-a primit pe ochi frumoşi, că alte motive nu ar fi valabile.
Că voturile se vând şi se cumpără nu este o noutate. Noutatea par a fi trocurile care s-au făcut în unele comune între aleşi şi votanţi, mai exact bunurile care s-au dat în schimbul ştampilei de pe buletinul de vot. Spun gurile rele că într-o comună importantă din judeţ, un ales local care a fost reales promitea localnicilor în schimbul voturilor, bunuri din patrimoniul primăriei. Aşa că fiecare a primit ce a dorit, deşi unele cerinţe din partea oamenilor au fost ieşite din comun. Este şi cazul unui cetăţean care i-a cerut un capac de canalizare, iar alesul local i-a promis că-i va face rost. De unde, nu se ştie, cert este că voturile au curs spre tabăra celui care oferea capace de canalizare, iar ce a mai împărţit cetăţenilor pentru a fi votat, doar el şi cei care au primit cunosc.
