Gura lumii, 22.08.2011
Un fost secretar cunoscut ca un susţinător înflăcărat al regimului de mult apus, a pus ghearele pe un întreg oraş, semn că şi capitalismul îi prieşte la fel de bine. Ba chiar ar fi de lăudat efortul lui de a se mula pe vremurile de astăzi, dacă ar fi şi în folosul urbei în fruntea căreia încă se află. Omul conduce o micuţă aşezare cu ortaci, zonă numai bună de a-şi duce planurile de îmbogăţire la capăt, fără să atragă atenţia. Cu paşi mărunţi, în fiecare mandat al său a pus mâna pe orice bucată de pământ liberă din oraş, nu singur, ci cu complicitatea unui angajat din subordine. Angajatul a dat cu subsemnatul de multă vreme după ce s-a constatat câte hoţii a făcut, iar omul nostru a rămas cu averea dobândită ilicit, pentru că a ştiut cum să o albească încât să nu ajungă braţul lung al legii şi la el. Acum face profit uriaş din vânzarea parcelelor către diferiţi investitori. Cârcotaşii povestesc şi cum nişte afacerişti ar fi vrut să deschidă în oraşul respectiv un centru comercial, dar când au căutat teren n-au avut de găsit decât la edil, iar acesta le-a cerut pe metru pătrat de 10 ori preţul pieţei. Trecând peste întâmplare, ar fi o portiţă prin care să i se dovedească îmbogăţirea fără drept. Fosta lui consoartă este cheia, iar cum de ceva vreme s-au separat, nu este exclus ca ea să răbufnească. Gurile rele spun că la partaj a primit mai puţin decât ar fi vrut, ceea ce o face să fie foarte furioasă şi dornică de răzbunare.
După principiul nesănătos „eu v-am făcut, eu vă omor” îşi conduce instituţia o domniţă venită de pe meleaguri îndepărtate tocmai între purtătorii de lămpaşe. Cucoana, ajunsă aici doar cu hainele de pe ea, a reuşit în câţiva ani să-şi facă o avere demnă de luat în seamă, dar asta n-ar fi chiar o problemă şi putem accepta că s-a ridicat din sărăcie pe munca ei şi poate pe puţin ajutor din partea unor oameni cu putere. Problema cea mare este că îşi maltratează angajaţii şi a ajuns să considere instituţia de cultură drept feuda sa. Ar fi de menţionat că oamenii nu sunt chiar lăcătuşi, cei mai mulţi fiind cu educaţie aleasă şi studii aprofundate în domeniu. Dar pentru şefa amatoare de tărie nu contează. La locul de muncă ei sunt proşti, imbecili sau analfabeţi, după cum îi apostrofează de fiecare dată când dă ochii cu ei. De menţionat este, spun cârcotaşii, că cucoana le vorbeşte vulgar şi îi umileşte doar când este euforică. Problema e că în ultima vreme este prea des euforică la locul de muncă, iar oamenii s-au cam săturat să-i treacă cu vederea toate toanele.
