Geoagiu: Campioni la digitalizarea registrului agricol și un nou proiect investițional pe rol

Magdalena Șerban

În timp ce unele administrații publice dau bir cu fugiții când se pune problema cen­tralizării datelor din Registrul Agricol și transpunerea lor în format electronic, alții au terminat printre primii. Despre orașul Geoa­giu este vorba. Și tot aici, Grupul de Acțiune Locală SARGEȚIA 1 a facilitat depunerea unui proiect pentru un nou obiectiv investi­țional.

S-au mișcat repede
Potrivit reprezentanților compartimentului Registru Agricol, la Geoagiu au fost introduse în sistemul electronic circa 4.700 de poziții, deci cam tot, urmând să fie completate cu actualizările obținute în baza declarațiilor celor care între timp au dobândit sau înstrăinat proprietăți, utilaje etc. Încă nu s-a făcut desprinderea totală față de formatul pe hârtie, însă se merge în paralel. ,,Este firesc să fie nevoie de actualizarea datelor, multă lume vânzând/cumpărând terenuri, de exemplu. Nu rămân toate pozițiile identice. Tocmai de aceea există obligativitatea ca persoanele în cauză să declare modificările. Automat, au și alte îndatoriri fiscale la Taxe și Impozite, dacă discutăm de proprietăți. Dincolo de aspectul legal care impune asta, îi rugăm să o facă pentru a exista acuratețe între scriptic și faptic. De când cu valurile pandemice, s-a resimțit acut nevoia de servicii publice online și metode de lucru moderne, așa că etapa de digitalizare, începută în anii de dinainte, și-a dovedit utilitatea pe mai multe fronturi de activitate. În noua formă, sunt posibile intro­ducerea şi vizualizarea facilă a informaţiilor declarate de către deţinătorii de terenuri şi/sau construcţii. Ţinând cont de progresul tehnologic, celeritatea transferului de infor­maţii reprezintă un deziderat, astfel că exis­tenţa registrului în format electronic cons­ti­tuie o pârghie necesară interconectării cu Registrul agricol naţional, în vederea armo­nizării datelor puse la dispoziţie de posesorii de bunuri”, a arătat edilul-șef din Geoagiu, Vasile Cărăguț (foto1).
Reamintim că registrul agricol constituie do­cumentul oficial de evidenţă primară uni­tară în care se înscriu detalii privind capul gos­podăriei şi membrii acesteia, societăţi/aso­ciaţii sau persoane juridice care au teren în proprietate sau folosinţă, terenurile aflate în proprietate sau folosinţă, modul de utilizare al suprafeţelor agricole, suprafeţe necultivate, ogoare, suprafeţe cultivate în sere sau solaria, grădini familiale, pomi răzleţi, plantaţii po­micole şi viticole, suprafeţe irrigate, animale (existente la începutul semestrului) şi evoluţia efectivului de animale în cursul anului, utilaje-instalaţii pentru agricultură şi silvicultură, mijloace de transport cu tracţiune animală şi mecanică existente la începutul anului, apli­carea îngraşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor, utilizarea îngraşămintelor, cons­trucţii existente la începutul anului şi alte men­ţiuni. Înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ-teritorială își are domiciliul capul gospodăriei se face în temeiul declarației date pe propria răspundere sau pe bază de documente. Pentru persoanele juridice, datele se înscriu în seama declara­țiilor date de reprezentantul legal respectiv în­soțite de documente. Ținând cont că fermierii depind de adeverința de la registrul agricol pentru subvenții, întregul demers este prio­ritar.

Accesorii pentru utilaje
Pe de altă parte, o veste bună dată de conducerea orașului este că de curând s-a depus un proiect prin Grupul de Acțiune Locală SARGEȚIA 1, prin care se urmărește să se achiziționeze câteva accesorii pentru utilajele pe care administrația le deține și le folosește la diverse lucrări edilitare. E nevoie de sărăriță, o cupă multifuncțională pentru buldoexcavator, o cupă de taluzare plus pen­tru împrăștierea materialului antiderapant. Există și o contribuție din bugetul local, însă nu e una mare, ci ajunge la 2.290 euro plus cota TVA. Restul înseamnă fonduri atrase. ,,Atât des­zăpezirea cât și tot ceea ce semnifică lucrare de întreținere a domeniului public sunt făcute în regie proprie. Nu plătim firmă spe­cializată să ne asigure înlăturarea nămeților, ci ne descurcăm cu oamenii și utilajele noastre. E drept că nici iernile nu mai sunt cum erau odinioră, dar asta ne ajută să avem mai puțin combustibil consumat, mai puțin consum la nisip sau la mix-ul de nisip cu sare și condiții normale pentru circulație, nefiind gheață pe șosea. De drumul județean se ocupă con­du­cerea județeană, neintrând sub auspiciile ad­ministrației locale. Tot prin GAL, la deschi­derea următoarei sesiuni, în funcție de axele puse la dispoziție de Uniunea Europeană, vrem să câștigăm noi investiții. Cât timp se pot accesa finanțări externe, e ideal pentru dez­voltare”, a specificat Carmen Călugăr (foto2), viceprimărița din Geoagiu.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.