Geoagiu a dat lovitura! A câștigat investiții cu valori majore

Magdalena Șerban

E o binecuvântare pentru orice comu­nitate să se bucure de meleaguri pline de semnificații și zestre istorică, dar este foarte greu pentru administrațiile publice respective să obțină sprijin fi­nanciar pentru a consolida obiectivele, pe urma trecerii timpului. În paralel, tre­buie să se zbată și pentru a implementa strategia de dezvoltare, de la utilități până la clădiri și tot ce înseamnă do­me­niul public, fiecare având nevoie de mo­der­nizare, pentru a ține pasul cu vre­murie prezente și viitoare. La Geoagiu, s-a reușit să se câștige finanțări pe multe paliere.

Sistemul local de învățământ, prioritar
„Reabilitarea și modernizarea unității de învățământ Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza – corp școală primară, are ca scop principal obținerea eficienței energetice, în vederea reducerii cos­tu­rilor de funcționare și întreținere. Se ma­terializează prin Fonduri de Mediu și ne aflăm în stadiul de aprobare a in­di­ca­torilor conform proiectului tehnic, apoi tre­cem la licitația pentru execuție. Bine­înțeles, prin îmbunătățirea infrastructurii școlare sporește și gradul de confort pentru copii și cadre didactice. E o fi­nanțare nerambursabilă totală de 3 5.026.641 de lei, din care valoarea ne­eli­gibilă este de 1.519.951 de lei, iar cea eli­gibilă cifrează 3.506.689 de lei din care 90 la sută: 3.156.020 de lei de la AFM și 10 la sută, adică 350.669 de lei, co­fi­nanțarea de la bugetul local. Astfel, în acest demers sunt cuprinse lucrări de reabilitare termică a clădirii, asigurarea sistemului de producere a energiei ter­mice, reabilitare/modernizare a ins­ta­la­țiilor de iluminat, insta­lare/reabili­tare/ mo­dernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică, instalarea unor sisteme alternative cu eficiență ener­getică de producere a energiei electrice și/sau termice, sisteme de ma­nagement energetic integrat, etc. Toate acestea se impun, mai ales în condițiile în care edificiul datează de la sfârșitul anului 1971. S-au schimbat nu doar ce­rințele în domeniul construcțiilor, ci mai cu seamă nevoile elevilor și ale celor care îi pregătesc. Ne dorim să beneficieze de un climat modern, cu nimic mai prejos decât în alte orașe și municipii. Nu-i poți cere cuiva rezultate bune, performante, dacă nu îl susții. Ori educația trebuie spri­jinită, de ea depinzând viitorul co­mu­nității. Dacă tot am avut ocazia să acce­săm fonduri pentru acest program, nu am stat pe gânduri. Din alocările noastre bugetare nu avem cum să demarăm in­vestiții de anvergură. Iar noi avem în plan cât mai multe. Pe cum apare vreo axă de finanțare la care am putea fi eligibili, ne orientăm să avem succes”, e mesajul transmis de primarul din Geoagiu, Vasile Cărăguț (foto).

Utilitate de mare necesitate
Pe de altă parte, un alt proiect cu im­pact mare asupra cetățenilor este cel de extindere rețea de canalizare în Geoagiu Băi, din Strada Pinului la Strada Fere­deului. Valoarea totală a obiectivului este 1.581.359 de lei, din care, de la bugetul de stat sunt 1.456.290 de lei, iar finan­ța­rea de la bugetul local însumează 125.069 de lei. Filiera prin care a fost accesat este “Anghel Saligny”. Lungimea rețelei (co­lec­tare) e de 2.260 metri, iar numărul de beneficiari direcți este de 108. “Un alt aspect este că încercăm să echivalăm condițiile oferite tuturor celor care lo­cu­iesc aici, dar unele localități au alte coor­do­nate geografice față de altele, ne­per­mițând orice fel de investiție. Detaliile tehnice întotdeauna sunt corelate cu cerințele axelor de finanțare, prin urmare trebuie să ținem cont de ele. Dar com­pesăm prin alte reabilitări/modernizări. Lucrările vin la pachet, de cele mai multe ori cu disconfort. De la praf și până la zgomot, totul înseamnă un efort comun pe care trebuie să-l suportăm. Nimic nu e fără sacrificii. Dar la final, rezultatul e cel care contează și faptul că mai urcăm o treaptă spre strategia de dezvoltare locală”, mai arată edilul. Potrivit edilului local, urmează semnarea contractului de finanțare, fiind primită undă verde pentru susținerea investiției.

Istoria a fost darnică, la fel și moștenirea turistică
Concomitent, conservarea obiecti­ve­lor definitorii pentru zonă este un alt pas făcut de autoritatea publică, în vederea consolidării poziției turistice pe harta județului și a țării. Astfel, există vești și pe acest subiect. “Castrul roman Germisara sau castrul roman de la Cigmău a fost un castru de unitate auxiliară, fiind în apro­pierea băilor termale revigorante. Mulți și-ar dori locuri ca ale noastre, tocmai de accea trebuie să avem grijă și de ceea ce am moștenit. Fiind într-un proces de continuă degradare, în mod clar trebuia să intervenim. Nu-l puteam lăsa să piară. Pentru a ne ocupa de acest obiectiv, am obținut 250.000 de lei prin Institutul Național al Patrimoniului, Timbrul Mo­nu­men­telor Istorice. Urmează semnarea contractului de finanțare”, afirmă Vasile Cărăguț. Amintim că situl arheologic din epoca romană numit şi „Cetatea Uria­şului” se află la Cigmău, la poalele Dealului Urieșilor, foarte aproape de complexul termal roman, Germisara, cunoscut şi sub numele de „Thermae Dodonae”. În castru au fost cantonate unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicianorum, precum şi subunităţi ale Legiunii a XIII-a Gemina. El este con­siderat important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia), dar şi exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna şi Roșia Montană). Suprafața castrului este de circa 2.4 ha. Până în anul 1990, pe în­treaga suprafață au fost efectuate lucrări agricole ce au dus la distrugerea parțială sau în unele portiuni chiar totală a zidurilor. De asemenea, tot din această zonă, a fost recuperată piatră de către locuitorii așezărilor din apropiere. În anul 2000 au început săpături la situl arhe­o­logic situat între localitățile Bobâlna și Geoagiu, pe malul drept al râului Mureș, la punctul Dealul Urieșilor.