El comandante Che Guevara (II)

Rezumând, de ce figura lui Che Guevara, revoluţionar comunist, este atât de prizată de tineri?
Chiar dacă a fost „revoluţionar de profesie”, chiar dacă a făcut revoluţii din convingere şi nu din interes mercantil, Che Guevara a luptat pentru o orânduire (cea socialistă sau, la rigoare, comunistă), care şi-a arătat limitele şi predispoziţia pentru dictatură. De fapt, comunism fără dictatură nu s-a pomenit, pentru simplul fapt că partidele comuniste nu acceptă altă ideologie şi prin urmare, nici alte partide. Un singur partid duce invariabil la dictatură.
Mi se atrage atenţia, într-un comentariu, că până şi Victor Ponta (parcă la o reuniune de vară a tinerilor PSD) purta un tricou cu Che Guevara, preferându-l unuia cu Vasile Roaită (dovedit ca provocator al Siguranţei din epocă), sau altă figură a panteonului comunist.
Cred că apetenţa pentru El comandante se explică prin faptul că este perceput drept copilul teribil al revoltaţilor de pe planetă, rebelul fără cauză, luptătorul dez-ideologizat. Într-un cuvânt, Revoltatul. La mijloc nu este vreo nostalgie comunistă, ci eterna luptă şi revoltă a tinerilor împotriva Sistemului.
Revoltatul contra Sistem. Societatea polarizată, inechitatea flagrantă, faţă în faţă cu omul fără resurse, căruia nu i se poate lua însă visul, chiar transformat în utopie. Este o luptă la nivel de simbol între revoluţionarul pletos, neîngrijit, cu beretă şmecheră şi privire arzătoare, imagine rămasă de la fotograful cubanez Alberto Korda, se opune funcţionarului în costum Armani, genul „băiat de firmă”, specialist în finanţe-bănci şi limbaj de lemn neo-integrator, ce perorează despre binefacerile capitalismului şi-l are ca mentor pe Donald Trump. Introduşi într-un sistem pe care chiar dacă-l înţeleg, nu-l mai acceptă, tinerii se refugiază în imaginarul protestatar. Unii se mulţumesc cu tricourile, alţii cu videoclipurile, alţii dau foc la maşini prin împrejurimile Parisului. Desigur, simplific grosier, dar la nivelul României, precedentul comunist şi polarizarea nu ideologică, ci bogaţi-săraci, duce la decredibilizarea singurului sistem care a dovedit că poate crea bunăstare pe termen lung – capitalismul. Politologul Cristian Pârvulescu era chiar mai dur, spunând că piaţa, lăsată liberă, a dovedit că nu se poate întotdeauna autoregla, fiind necesară intervenţia statului, în doze acceptate de sistemul democratic.
Ştiţi însă că mi-a fost greu să aduc unui tânăr prieten argumente anti-comuniste? Nu că nu ar fi, dar sunt inoperante într-o societate ca cea românească. E greu să vorbeşti de libertate unor tineri care trebuie să-şi înceapă viaţa cu datorii de zeci de mii de euro pentru prima casă, tineri care replică, uneori sfidător: vouă v-a dat statul apartamente!

4 comentarii la „El comandante Che Guevara (II)

  • 9 martie 2010 la 2:03
    Permalink

    e greu sa mai dai tinerilor exemple de sisteme politico-ideologice demne sa mai conduca o societate, daca sistemul comunist a produs dictaturi odioase, sistemul capitalist este si el acum falimentar…si a produs dictatura(!) democratiei impusa (cu razboaie devastatoare) unor tari care nu aveau dictatori comunisti ci doar dictatori…sa nu mai vorbim de tarile care au fost colonii UK sau franceze sau spaniole, uitindu-ne la Africa se pot vedea proportiile dezastrului ramas la fel de spectaculos precum diamantele din coroana reginei Elisabeta…in general oamenii stiu sa-si faca rau unul altuia, iar cind mai apare si un Che Guevara(ca despre el este vorba)raul se desfasoara in toata splendoarea sa, se desavirseste…

  • 9 martie 2010 la 9:15
    Permalink

    E greu de explicat tinerilor,de ce a fost necesara trecerea cu atitea sacrificii umane,de la nomenclatura comunista la nomenclatura anti-comunista cu dictaturile aferente,mijloacele de implementare fiind aceleasi:nepotisme,coruptie,interese de grup,evaziune,santaj,deturnarea bugetelor destinate dezvoltarii societatii in scopul obtinerii avantajelor personale si multe altele care ne amarasc viata,cu nesimtire,la lumina zilei.

  • 9 martie 2010 la 10:21
    Permalink

    Stimate domnule Axelandru Gruian, verbul a priza se foloseste doar cand se face referire la droguri.

  • 10 martie 2010 la 11:35
    Permalink

    Celor care sintem sub 40 de ani nu ne-a dat statul apartamente, a trebuit sa muncim pentru a ni le cumpara!

    A spune ca lupta impotriva sistemului e doar a tinerilor ar insemna sa nu tinem cont de Emil Cioran, spre exemplu. Sau de Calin Nemes…

    Tricoul cu Che Guevara este purtat pentru ca e cool, e tot un fel de uniforma Armani. In mod sigur nu il poarta revoltatii. Revoltatii poarta in general tricouri cu personalitati din zona undergroundului.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Bulina albă

Elena Moise, handbalistă Cetate Deva

Bulina neagră

Mihai Basarab, preşedintele Secţiei de fotbal a clubului Minerul Lupeni

Raed Arafat, în vizită de lucru la Deva

Livia Botici Raed Arafat (foto), secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, a vizitat ieri, judeţul Hunedoara. Vizita fulger a

Închide