De ce nu mai avem încredere în Poliție

Am vrut o Românie Educată. Dar nu prea ne-a ieșit. Avem în schimb o Românie Penală. Cu creșteri de cifre la cam toți indicatorii de infrac­țio­na­li­tate. Unele alarmante, cum este creș­terea numărului de infracțiuni în școli. Eficiența acestor instituții de forță este pusă sub semnul întrebării de aproape jumătate dintre români (47 la sută), care declară – potrivit unui son­daj de opinie al UE – că nu au încredere în Poliție.

Violența domestică, cea mai mare creștere
Un număr de 530.000 de infracțiuni au fost semnalate în 2022, cu 5,1 la sută mai multe decât în 2021. O cin­cime dintre acestea (peste 100.000) au fost furturi. Tot peste 100.000 de cazuri au fost infracțiuni de loviri sau alte violențe. În ultimii 5 ani s-a dublat numărul persoanelor date dispărute. Infracțiunile sexuale au crescut în 2022 cu 14,46 la sută față de anul 2021. Infracționalitatea stradală a crescut cu 7.1 la sută în 2022 față de anul pre­cedent. Infracționalitatea rutieră a cres­cut cu 14,3 la sută în 2022 față de 2021. Infracțiunile în școli au crescut cu 83 la sută în ultimul an. Violența do­mes­tică a crescut cu 56 la sută în ul­timii 5 ani. Operațiunile ilegale cu de­șeuri s-au dublat în ultimul an. Infrac­țiunile silvice au crescut cu 16 la sută în ultimul an. Toate aceste date de mai sus provin din documentul intitulat “Stra­tegia Națională de Ordine și Si­gu­ranță Publică 2023 – 2027”, realizat de Ministerul Afacerilor Interne și adoptat de Guvernul României la data de 9 no­iembrie 2023, scrie digi24.

Lovire sau alte violențe
O alertă de pericol sună strident dins­pre zona școlilor și liceelor. Cităm din do­cument: “În condițiile reluării cursu­rilor în unitățile școlare în septembrie 2021, în format fizic, numărul faptelor penale sesizate în perioada septembrie – decembrie a anului școlar 2021/2022 a înregistrat o creștere de peste 3,5 ori față de aceeași perioadă a anului școlar anterior, iar în perioada similară a anului școlar 2022/2023 a înregistrat o creș­tere de 83,6 la sută față de anul școlar anterior. Ponderea cea mai mare este reprezentată de infracțiunile săvârșite în incinta unităților de învățământ pre­uni­versitar (89,9 la sută), cele mai mul­te dintre ele fiind săvârșite în mediul urban (77 la sută). Predominante sunt infracțiunile de lovire sau alte violențe (61,1 la sută) și cele de furt (9,4 la sută)”. Despre drogurile în școli nu se spune nimic în acest document, dar problema este reală și este deja gravă, după cum rezultă din alte surse. Oficialii MAI in­dică faptul că “asigurarea cu pază a unităților de învățământ continuă să re­prezinte o problemă, în condițiile în care aproximativ o treime dintre aces­tea nu sunt asigurate cu pază umană sau cu sisteme de supraveghere video”.

România violentă
Violența domestică este un alt ca­pi­tol important din zona de ordine și si­gu­ranță națională de unde se aud multe țipete de disperare. Creșterea numă­ru­lui de infracțiuni asociate violenței do­mestice este evidentă: cu 56 la sută mai multe cazuri în 2022 decât în anul 2016 și cu 12,5 la sută mai multe cazuri decât în 2021. “A crescut atât numărul autorilor care au săvârșit aceste fapte (+12,7 la sută) – preponderent bărbați, cât și al victimelor acestora (+12,8 la sută) – preponderent femei”, se spune în documentul citat. Ponderea cea mai mare a fost deținută de infracțiunile de „lovire sau alte violențe” – 62,3 la sută, urmate de „amenințarea” – 12 la sută, „abandonul de familie” – 10 la sută, „nerespectarea ordinelor de protecție” – 6,2 la sută și „nerespectarea ordinelor de protecție provizorii” – 1,6 la sută. Stăm din ce în ce mai prost și la capi­tolul “persoane dispărute”, unde ofi­ci­a­lii ne anunță că în ultimii cinci ani au fost au fost înregistrate, în medie, 9.970 de persoane dispărute/an. Trendul e însă alarmant. În 2022, față de anul 2016, s-a constatat o creștere cu 96,3 la sută a numărului unor astfel de înregistrări.

România traficantă
Documentul strategic nu conține aici cifre și date. Se folosește în schimb un limbaj de lemn de genul: “grupările de criminalitate organizată care ac­țio­nea­ză pe teritoriul național manifestă un grad ridicat de complexitate, fiind, în cele mai multe situații, interconectate la nivel internațional și capabile să ex­ploa­teze oportunitățile/vulnerabilitățile sistemice”.

România la drumul mare
12,7% din totalul infracțiunilor să­vâr­șite în 2022 provin din zona stradală. Sunt considerate “infracțiuni fără un pe­ricol social deosebit”, dar se recu­noaș­te că ele “creează o stare de dis­con­fort și nesiguranță în rândul cetă­țe­nilor”. Creșterea față de anul precedent este de 7,3 la sută. Infracțiunile care țin de siguranța circulaţiei pe drumurile publice a cunoscut un trend ascendent, fiind înregistrate cu 14,3 la sută mai multe fapte penale față de anul 2021. „Ponderea este deţinută de infrac­ţi­u­nile privind conducerea unui auto­ve­hi­cul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, urmate de cele pe linia con­ducerii fără permis de conducere”.
(A. Năstase)