Cum s-au instalat, au început jaful!

Cristina Ghenea

Magistraţii de la Curtea de Apel Alba Iulia au motivat sentinţa pronunţată în dosarul fostei conduceri de la Primăria Hunedoara. Instanţa a apreciat că inculpaţii Ovidiu Hada (foto, în stânga), Robert Dan (foto, în dreapta), Daniela Căpâlnă şi Ioan Ţiplea „au acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, din dorinţa de a obţine avantaje materiale în dauna municipalităţii“ şi că nu au fost sinceri pe durata urmăririi penale.

Ilegalităţile au început imediat după alegeri

Este vorba despre dosarul de corupţie în care fostul primar al municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, şi fostul viceprimar, Robert Dan, au fost condamnaţi la cinci, respectiv trei ani de închisoare. În afară de cei doi, în acest proces au mai fost judecaţi Daniela Căpâlnă, fost şef Serviciu Buget-Finanţe-Contabilitate al primăriei, care a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare, şi Ioan Ţiplea, fost inspector de specialitate la Compartimentul Achiziţii din cadrul primăriei, care a primit cinci ani de închisoare cu executare. Decizia prin care aceştia au fost condamnaţi să stea după gratii a fost motivată săptămâna aceasta. Potrivit sentinţei, „achiziţiile publice nelegale au fost efectuate sub controlul direct al inculpaţilor Hada Ovidiu Marius şi Dan Robert Nicolae, care aprobau referatele, notele justificative şi comenzile adresate firmelor controlate de inculpatul Ţiplea Ioan, împreună cu inculpata Căpâlnă Daniela Arieta“. La scurt timp după ce a fost angajat în cadrul primăriei, Ţiplea a dobândit calitatea de coordonator al compartimentului intern specializat în achiziţii publice, compartiment aflat în subordinea directă a primarului. Acesta a recunoscut în faţa magistraţilor că primarul şi vicele i-au cerut încă din august 2008 – adică după două luni de când Hada fusese ales de către cetăţeni – „să sprijine efectuarea unor achiziţii publice nelegale şi a efectuării plăţilor pentru aceste achiziţii în mod nelegal, în schimbul obţinerii unor avantaje patrimoniale“.

Bani plătiţi ilegal, pe „spinarea“ marii asfaltări

Tot în sentinţă se arată că, în mai 2009, Primăria Hunedoara a achitat suma totală de 35.700 lei (n.r. 30.000 lei + 5.700 lei – TVA), reprezentând contravaloarea unor „servicii de consultanţă reabilitare şi modernizare reţea str. A.Iancu, A.Vlaicu, Carpaţi, Victoriei, b-dul 1848, Republicii, Libertăţii, Traian din municipiul Hunedoara“, către o firmă înfiinţată special în scopul de a livra produse şi servicii Primăriei. Totuşi, printre documentele ataşate cererii de finanţare pentru marea asfaltare, nu s-a găsit nici un înscris întocmit de firma respectivă cu privire la serviciile prestate. Mai mult, cererea de finanţare a proiectului de reabilitare a reţelei stradale a fost întocmită încă înainte ca firma plătită degeaba, din bani publici, să fie înfiinţată, astfel că plata către aceasta nu este în nici un fel justificată.

Problema parcărilor – altă vacă bună de muls

Mai mult, în mandatul lui Hada, Primăria a mai încheiat un contract, cu aceeaşi firmă, prin care s-au cheltuit 42.000 lei, pentru consultanţă „Studiu de oportunitate pentru delegare prin concesiune a gestiunii publice de administrare a parcărilor publice cu plată din municipiul Hunedoara”. Chiar dacă nu a fost identificată nici o notă justificativă a Biroului Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, cu privire la estimarea valorii contractului pentru aceste servicii, şi nici vreun raport de necesitate a efectuării acestora, suma respectivă a fost achitată. La fel s-a procedat, printre altele, şi în cazul unui contract de consultanţă pentru proiectul „Reabilitare DJ 687: Sântuhalm-Hunedoara, sector: km 7+830-km10+090”, pentru care o sumă de 24.164,96 lei, din bugetul local, s-a dus pe Apa Sâmbetei.
Anchetatorii au descoperit că, în tot acest timp, firma care a încasat atâţia bani din buzunarele hunedorenilor (n.r. în total 171.212,36 lei) nu a efectuat nici o cheltuială cu serviciile pentru care a încasat această sumă, deoarece nu avea personal specializat angajat pentru efectuarea de consultanţă tehnică şi economică. Mai mult, toate veniturile acestei firme erau realizate doar din relaţiile comerciale derulate cu Primăria municipiului Hunedoara, societatea neavând alţi clienţi.

Prejudiciul putea fi mai mare…

Magistraţii au precizat că iniţial, prin rechizitoriu, cei patru inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni concurente, însă „instanţa apreciază că aceştia au acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, din dorinţa de a obţine avantaje materiale în dauna municipalităţii“. Cu privire la Ovidiu Hada, Robert Dan şi Daniela Căpâlnă, judecătorii au stabilit că „au avut o comportare nesinceră pe parcursul urmăririi penale“, în timp ce Ţiplea a fost sincer. „În primul rând, trebuie spus că important în analizarea valorii prejudiciului este atât cel produs, cât şi cel ce s-ar fi putut produce. În speţă, se reţine că Primăria a încheiat cu firma SC A.M.C. SRL un număr de 16 contracte în decurs de 3 luni, în valoare totală de 642.699,65 lei, însă doar pentru 5 dintre acestea s-au făcut plăţi, până la intervenţia organelor judiciare penale. Din acest considerent, doar aceste 5 contracte au făcut obiectul speţei prezente, însă este evident că instanţa nu poate ignora, sub aspectul gravităţii faptelor, prejudiciul care s-ar fi putut produce dacă nu ar fi intervenit organele judiciare. (…) În speţa de faţă, nici unul din contractele încheiate nu era oportun, rezultând ca unic scop al încheierii lor prejudicierea intereselor comunităţilor şi trădarea încrederii acordate de aceasta primarului şi echipei sale de lucru. (…) Primarul, cel puţin, a fost ales în mod direct de cetăţeni şi şi-a desemnat echipa de lucru. La scurt timp după alegere, primarul trădează nepermis interesele comunităţii (cea care plăteşte taxe şi asigură bugetul Primăriei) pentru a satisface interesele personale“ – se mai arată în minuta instanţei.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, fiecăruia dintre cei patru inculpaţi li s-au interzis o serie de drepturi pe o perioadă de 10 ani de zile. Printre acestea, se numără şi dreptul de a ocupa o funcţie publică. Sentinţa nu este definitivă, ci poate fi atacată cu recurs, iar în aceste condiţii, dosarul va fi trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.