Cum au ajuns vânătorii de comori dacice să devină bogaţi peste noapte (III)

Cristina Ghenea

Povestea celor patru deveni care s-au îmbogăţit din braconaj arheologic continuă. MESAGERUL HUNEDOREAN vă dezvăluie, în acest ultim episod dedicat vânătorilor de comori, cum au reuşit inculpaţii să valorifice un tezaur alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, precum şi care a fost implicarea filierei de intermediari „Cartelul sârb” în acest dosar. Amintim că toţi cei patru braconieri sunt judecaţi în prezent de Tribunalul Hunedoara.

Colierul ajuns în Serbia, recuperat de un alt aurar

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în aprilie 2005, organele judiciare au fost sesizate despre un tezaur alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, sustras în perioada 2002-2003 din situl arheologic al cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba, de o echipă de braconaj a lui Darius Liviu Baci. Acesta a vândut colierul şi cerceii, cu preţul de 15.000 euro,  unui alt aurar, care i le-a vândut apoi lui Romică Hîndorean. În timp ce era pus în urmărire la nivel naţional şi internaţional, tezaurul a fost oferit spre vânzare cu 35.000 euro. Pentru mascarea activităţilor sale ilegale, de spălare a banilor, cu reţeaua comercianţilor de artefacte, Hîndorean a folosit ca paravan de acoperire firma pe care o are în Deva. Se deplasa, cu afaceri, în Serbia, iar cu această ocazie a şi scos ilegal din ţară artefactele. Acestea au fost valorificate şi „spălate” prin cetăţenii sârbi, colectori regionali de antichităţi, din zona Europei Centrale şi de Sud – Est, care fac parte dintr-o reţea de intermediere cu bunuri culturale. Reţeaua cuprinde mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”. Ulterior, însă, un alt aurar trimis în judecată în 2005 pentru valorificarea unor artefacte dacice a aflat că tezaurul era căutat de autorităţile române. Pentru a-şi arăta disponibilitatea de a coopera în vederea recuperării artefactelor sustrase din România, în luna decembrie 2008, a urmărit filiera sârbă prin care Hîndorean a exportat ilegal tezaurul, şi a recuperat piesele, plătind deţinătorului suma de 20.000 euro. Apoi le-a predat unui expert german, pentru a fi restituite autorităţilor române. În 28 ianuarie 2009, tezaurul a fost predat de organele judiciare Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia.

Dosarul, format din opt volume de urmărire penală

După finalizarea anchetei, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au dispus, în 24 septembrie 2012, trimiterea în judecată a celor patru deveni, după cum urmează: Darius Liviu Baci, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor, întrucât faptele sale au fost acelea de a iniţia, în 1998, constituirea grupului la care ulterior au mai aderat şi alte persoane, de a sustrage, în august 1998, prin detecţii şi săpături neautorizate, din situl Sarmizegetusa Regia – Căprăreaţa, un tezaur antic alcătuit din 3.600 de monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, în valoare de 3.794.550 euro; bunuri valorificate pe piaţa internaţională a antichităţilor, cu consecinţa pierderii lor pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Mircea Mihăilă, zis „Cap de Porc”, a fost trimis în judecată pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni,  furt calificat, spălare a banilor şi conducerea autovehiculului sub influenţa alcoolului, după ce a contribuit, alături de Baci, la constituirea grupului şi la furtul celor 3.600 de monede, şi după ce singur, în vara anului 2000, a sustras din punctul arheologic Dâncu Mare, un tezaur alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, în valoare totală de 35.293.000 lei (recuperat). Sebastian Florin Zvîncă este acuzat de fals în declaraţii şi spălarea banilor, după ce a reciclat mai multe sume de bani pentru a-l ajuta pe Baci să disimuleze adevărata natură şi provenienţă a banilor şi a bunurilor mobile şi imobile pe care le obţinuse în urma valorificării tezaurului furat. Cât despre Romică Hîndorean, acesta va fi judecat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare a banilor şi operaţiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, după ce a aderat, în perioada 2000-2008, la asociaţia infracţională iniţiată de Baci şi Mihăilă, şi după ce a dobândit, exportat ilegal şi valorificat, în august 2007, un tezaur alcătuit din colier cu pandantive şi cercei din aur (în valoare de 100.000 euro).
Procurorii au început cercetările, în acest dosar, în anul 2010. Format din opt volume de urmărire penală, dosarul a fost trimis în instanţă luna trecută, înregistrându-se pe rolul Tribunalului Hunedoara. Primul termen va avea loc în data de 7 noiembrie.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
O nouă investiţie la Termocentrala Mintia

Deoarece cadrul legislativ european impune anumite reglementări în ceea ce priveşte obligativitatea respectării politicilor de mediu, este necesar ca la...

Luptã strânsã, dar cu multe goluri

Podiumul seriei I a Ligii a V-a stă sub semnul echilibrului, cinci echipe fiind înşirate pe distanţa a doar trei...

Popicarii pregãtesc Mondialele la Cinciş

Echipa naţională de popice a României, coordonată de antrenorul Marcel Dobrică (medalion) de la Inter Petrila, va intra în cantonament...

Închide