<

Cum am reuşit să ne luăm Retezatul înapoi

11 august 2020 | Adauga un comentariu | Publicat in: Actualitate, Flash

Adriana Năstase

Judecătoria Haţeg a dat sentinţa în dosarul retrocedării a 12.000 de hectare de teren din Parcul Naţional Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy. Magistraţii din Haţeg au decis că retrocedarea respectivă nu a fost făcută cu respectarea legilor, adică moştenitorii nu au avut cetăţenie română în momentul acela. Astfel, judecătorii au decis că terenurile din Parcul Naţional Retezat, retrocedate în anul 2006, nu au fost înstrăinate conform legilor româneşti în vigoare.

Nu îndeplineau condiţiile pentru retrocedare
„În baza art.III alin. 2 indice 1 din Legea 169/1997 constată că reclamanta Academia Română şi intervenienţii: Statul Român, Comuna Bretea Română, Comuna Sântămăria Orlea, Asociaţia Composesorală Bărăşteana, justifică interes în promovarea prezentei acţiuni şi respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului invocate de pârâtele: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth şi SC Rotunda SRL. Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constituţie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646, 90878/647, 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate.
Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara. Admite cererea de intervenţie cu precizarea ulterioară, formulată de intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Sântămărie Orlea. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Bretea Română. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de Asociaţia Composesorală Bărăşteana. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul intervenientei Comuna Sântămărie Orlea, formulată de intervenientul accesoriu Petrescu Mircea-Neonel. Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtele-reclamante-reconvenţionale Pongracz Elisabeth şi Kendeffy Maria – decedată în cursul procesului, continuată de Helene Karoly şi Pongracz Elisabeth. Obligă pârâtele Pongracz Elisabeth şi Helene Karoly la plata sumei de 8.250 lei cheltuieli de judecată către U.A.T. Bretea Română. Ia act că reclamanta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată conform art.260 Cod proc. civilă de la 1865, azi, 10.08.2020”, se arată în decizia magistraţilor de la Judecătoria Haţeg.

Comisia de la Prefectură a emis titlurile de proprietate
Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg. Academia Română a cerut anularea titlurilor de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru 12.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat, revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. De asemenea, nobilii Kendeffy ar fi fost despăgubiţi de statul român, în primii ani de comunism.
În 2006, când terenurile din Retezat au fost atribuite presupuşilor moştenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat în doar câteva luni de la depunerea cererilor ca aceştia să fie împroprietăriţi. În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa, Râu de Mori, Petrila şi Pui. Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală, „deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”.

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Bulina neagră, 12.08.2020

Claudiu Florin Şteau, din comuna Certeju de Sus Pentru că, în urma emiterii pe numele său a unui mandat european...

Bulina albă, 12.08.2020

Florentina Marincu Iuşco,  sportivă la LPS Cetate Deva Pentru că, după atâtea luni de pauză competiţională din cauza pandemiei de...

Gura lumii, 12.08.2020

Vorbesc gurile rele prin târg că o duduie cu halat alb profită de faptul că nu este verificată şi bagă...

Închide