Cu odihna nu e de glumit! Tu știi cât de sănătos dormi? Somnul ne poate dicta afecțiunile. Îți poți verifica starea de sănătate gratuit, în baza biletului de trimitere, la Sanatoriul de Pnemuftiziologie Brad

Magdalena Șerban

În România, prevalența apneei în somn este estimată la aproximativ 4–6% din populația adultă, însă un număr semnificativ de cazuri rămân nediag­nos­ticate. La nivelul regiunii Vest, care include și județul Hunedoara, se es­ti­mează că peste 70.000 de persoane sunt afectate. Diagnosticarea se rea­li­zează în sistem public și pe baza bile­tului de trimitere de la medicul de familie, în doar două unități medicale, una dintre acestea fiind Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad. Alternativ, pacienții pot apela la clinici private, unde investigațiile precum poli­som­no­grafia sau poligrafia respiratorie sunt disponibile contra cost.

Adresabilitate în creștere
Potrivit reprezentanților sanatoriului din Brad, în 2024, aici au fost efectuate 253 de investigații, iar în 2025 numărul acestora a crescut la 347, ceea ce re­prezintă o majorare de aproximativ 37% într-un singur an. În prezent, activitatea este susținută de un singur medic pneu­mo­log cu competențe în somnologie, Marcel Iosif Cârjea, număr insuficient în raport cu nevoia reală de diagnostic și screening în sistemul public de sănătate. Astfel, trei medici pneumologi ai sa­na­toriului au susținut și promovat con­cur­sul de admitere în Programul de studii complementare pentru obținerea ates­tatului în somnologie, organizat sub egida Societatea Română de Pneumo­logie. După finalizarea acestor studii și obținerea atestatului, estimată spre finalul anului, sanatoriul își va consolida resursa umană specializată, având ca­pa­citatea de a crește numărul investi­ga­țiilor, de a reduce timpii de așteptare și de a dezvolta activități de screening și monitorizare pentru pacienții cu tul­bu­rări respiratorii în somn.

Sforăitul zgomotos, cel mai frecvent semn, deși nu toți cei care sforăie au apnee
,,Apneea în somn este o afecțiune ex­trem de periculoasă și chiar potențial fa­tală, caracterizată prin oprirea repetată a respirației, ceea ce duce la scăderea severă a oxigenului în sânge. Se ma­ni­festă prin sforăit puternic, pauze respi­ra­torii (sesizate de ceilalți), somnolență diurnă excesivă, dureri de cap dimineața și treziri frecvente pe timpul nopții, di­fi­cultate de concentrare și iritabilitate în timpul zilei, senzație de sufocare sau gât uscat la trezire, creștere în greutate, scă­derea libidoului, etc. Principalii factori de risc pentru apneea în somn includ obe­zitatea (în special cea abdominală), vârs­ta înaintată, sexul masculin, gâtul gros/ cir­cumferința gâtului mare, consumul de alcool, fumatul și anomalii anatomice ale căilor respiratorii superioare (amigdale mărite, mandibulă mică). Acestea cau­zează blocaje ale fluxului de aer în timpul somnului. Referitor la riscuri și com­plicații, trebuie spus că apneea netratată poate duce la hipoxemie (lipsă de oxigen în sânge), hipertensiune arterială, riscuri cardiovasculare majore (infarct, ritm cardiac neregulat), oboseală cronică, diabet de tip 2 și chiar moarte subită în somn. Indicatorul principal de severitate este Indicele de Apnee-Hipopnee (AHI), care măsoară numărul de episoade de oprire a respirației pe oră. O altă mo­da­litate de a diagnostica sindromul de ap­nee în somn este reprezentată de po­li­somnografie. Aceasta este o inves­tigaţie nedureroasă, neinvazivă, iar spre deosebire de poligrafia respiratorie, po­li­­somnografia obţine informaţii des­pre un număr mai mare de parametrii mă­suraţi pe perioada somnului precum activitatea creierului (encefalogramă), activitatea mușchilor (electro­mio­gra­mă), activitatea inimii (electrocardio­gramă), poziţia corpului, fluxul oro-nazal, saturaţia sângelui în oxigen, mișcările toraco-abdominale. Tratamentul sin­dro­mului variază în funcţie de intensitatea simptomatologiei și gravitatea bolii. Pentru sindromul de apnee în somn ușor se recomandă reducerea greutăţii cor­porale, eliminarea alcoolului și a tu­tu­nu­lui, adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Pentru sindromul de apnee în somn moderat sau sever se recomandă te­rapia CPAP (administrarea continuă, pe timpul nopţii, printr-o canulă nazală sau oronazală a aerului cu presiune pozitivă, cu scopul de a menţine căile respiratorii superioare deschise și permeabile, în timpul somnului). În situaţia în care un pacient nu tolerează aparatele care introduc permanent aer în căile res­piratorii, există alternative terapeutice reprezentate de dispozitivele orale: atele mandibulare sau gutiere. Scopul a­cestora este de a menţine deschise căile aeriene prin metode fizice. Atelele mandibulare și gutierele sunt indi­vi­dualizate în funcţie de anatomia fiecărui pacient în parte. Sporadic, se pot întâlni și cazuri care pot fi rezolvate doar chirur­gical”, a explicat me­dicul primar pneu­mo­log Marcel Iosif Cârjea (foto), cu compe­ten­ță în som­nologie.

O problemă de sănătate publică insuficient diagnosticată
„Urmărim îmbunătățirea accesului la servicii medicale specializate și adap­tarea răspunsului Sanatoriul de Pneu­mo­ftiziologie Brad la nevoile reale ale co­munității deservite. În contextul creș­terii incidenței bolilor cronice, al îmbă­trânirii progresive a populației și al pre­valenței tot mai ridicate a obezității – fac­tori de risc majori pentru apariția ap­neei în somn – consolidarea capacității de diagnostic și monitorizare devine esențială. Totodată, absența unor pro­grame de screening organizat în sec­torul public, precum și accesul limitat la investigații gratuite contribuie semnifi­cativ la subdiagnosticarea acestei pa­tologii. În aceste condiții, extinderea și dezvoltarea serviciilor de somnologie în cadrul sanatoriului reprezintă nu doar o măsură necesară, ci și una strategică, menită să îmbunătățească depistarea precoce, să reducă impactul com­pli­ca­țiilor asociate și să crească calitatea vie­ții pacienților”, a transmis Liliana Stolnicu (foto), managerul Sa­na­to­riului de Pneumo­ftiziologie Brad.