Casele memoriale din judeţ, într-un nemeritat con de umbrã

13 decembrie 2011 | Adauga un comentariu | Publicat in: Reportaj

Carmen Cosman

Judeţul Hunedoara se poate mândri cu o serie de case memoriale, unde personalităţi ale vieţii culturale, ori ale istoriei, şi-au trăit o mare parte din viaţă. Dar, fie că sunt în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, a urmaşilor vechilor proprietari, ori a administraţiilor publice locale, aceste case memoriale sunt prea puţin promovate, fiind lăsate într-un nemeritat con de umbră. Asta, deşi vorbesc prin toţi „porii” despre istoria noastră, despre cultură, despre artă sau pur şi simplu, despre viaţă.

Doar câte un eveniment nefast – cum a fost furtul tablourilor din Casa Memorială Dr. Petru Groza le aduce la lumină, însă numai pentru scurt timp, după care, se întorc în uitare. Ne-am decis să vorbim astăzi, chiar dacă succint, despre acest subiect, care, spunem noi, trebuie promovat şi nicidecum ignorat.

Zestrea istorică a Orăştiei
Conform datelor existente la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara, în municipiul Orăştie, se găsesc numeroase case memoriale care sunt cuprinse în Centrul istoric al municipiului Orăştie şi sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în oraş s-a construit o serie de case cu o arhitectură aparte care aparţin românilor. Acest lucru a fost posibil, întrucât din secolul al XVIII-lea, tot mai mulţi români, în primul rând, cei cu stare materială bună, pătrund dinspre periferie către centrul oraşului. Amintim printre cele câteva case construite de români: Casa Dr. Cornel David, Casa farmacistului Nicolae Vlad, Casa întreprinzătorului de construcţii Nicolae Pârâu, Casa Dr. Ioan Mihu, Casa Dr. Aurel Vlad, Casa învăţătorului Ioan Branga, Casa Vulcu etc., ce reprezintă construcţii cu o valoare artistică şi arhitectonică, dar şi memorială, şi care au îmbunătăţit zestrea edilitară a Orăştiei. Practic, municipiul Orăştie deţine cea mai importantă şi valoroasă zonă istorică şi de arhitectură dintre toate localităţile judeţului Hunedoara.

Casa memorială Crişan
Această casă, care păstrează farmecul construcţiilor ţărăneşti, se află în comuna Ribiţa şi este în administrarea primăriei. Imobilul este oarecum în stare bună, încă acoperişul din paie, care păstrează arhitectura timpului, este spart şi ar trebui înlocuit. În acest sat, care odinioară se numea Vaca, s-a născut Crişan, cel care împreună cu Horea şi Cloşca, sunt cunoscuţi în istorie drept conducători ai Răscoalei ţăranilor români din Transilvania, din anul 1784. Crişan s-a născut în anul 1732 într-o casă care a dăinuit până în anul 1935. Pe baza unor fotografii şi a tradiţiei, în anul 1979, casa în care s-a născut Crişan, a fost reconstruită, fiind amenajată drept casă memorială. Respectând arhitectura specifică a începutului de secol XVIII, clădirea are fundaţia din piatră, unde este şi pivniţa, iar cele două camere şi cămara sunt din bârne de lemn, casa fiind acoperită cu paie. Târnaţul cu stâlpi cu arcade şi acoperişul de paie îi dau un farmec deosebit. Într-o primă cameră, sunt prezentate succint câteva date şi documente privitoare la istoria locală, contextul economico-social din Transilvania în preajma Răscoalei şi principalele evenimente legate de aceasta. Este subliniată contribuţia lui Crişan la această mare ridicare a românilor transilvăneni pentru drepturi sociale şi naţionale şi tragicul sfârşit al celor trei conducători – Horea, Cloşca şi Crişan. A doua cameră este o încercare de reconstituire a unui interior de casă de sec. XVIII, iar în cămară sunt expuse obiecte şi unelte specifice epocii şi locului. În faţa Casei memoriale se găseşte bustul lui Crişan, operă a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizată în anul 1929.

Adusă în memorie prin furtul tablourilor
Casa Dr. Petru Groza din Deva a revenit în memoria hunedorenilor, după ce s-a descoperit că tablouri extrem de valoroase de aici au fost schimbate cu falsuri grosolane, cu acceptul paznicului. Construcţia a fost înălţată în anii 1926-1929, după un proiect al lui Horea Creangă, un nepot al Ion Creangă. În afară de spaţii pentru locuit, ea găzduieşte arhiva particulară a familiei, socotită a fi cea mai mare din ţară. După stingerea din viaţă a lui Petru Groza, în 1958, în această casă a continuat să locuiască soţia sa, Ana, care a prins venerabila vârsta de peste 99 ani. După pensionare, fiica Maria, fost ministru adjunct de externe şi Octavian, fost ministru al energiei electrice şi ulterior, ambasador la Viena, au revenit la Deva, unde au locuit până la sfârşitul vieţii. La casa din Deva, familia Groza a fost vizitată în cursul anilor de către mari personalităţi din ţară şi de peste hotare. Unul dintre puţinele lucruri notabile a avut loc în anul 2008, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea Dr. Petru Groza, când, în cadrul unei ceremonii la care au participat personalităţi ale municipiului Deva, precum şi prieteni şi admiratori ai lui Petru Groza, a fost dezvelită o placă comemorativă.

Modificări succesive
Casa din Petrila, unde a locuit cunoscutul scriitor Ion Desideriu Sîrbu, a avut mare noroc cu reputatul caricaturist Ion Barbu, căruia i-a păsat de soarta imobilului lăsat de izbelişte de autorităţi. Acesta a suferit, în timp, numeroase transformări şi nu mai este de mult casa originală. Pe la sfârşitul anilor ‘80, fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a început operaţiunea de radere a coloniei Ferdinand de pe faţa pământului, iar Casa Sîrbu a fost ultima din colonie care a căzut sub lama buldozerelor. Directorul de la acea vreme al Minei Petrila a aprobat reconstruirea ei şi transformarea ulterioară în casă memorială. După revoluţie, din imobil s-a furat totul, respectiv uşi, ferestre, ţigle, cărămidă, lemne. În 1994, s-a reuşit reamenajarea ei, iar ulterior, printr-un act de donaţie, a intrat în administrarea Primăriei din Petrila, care a pus lacătul pe casa memorială şi nu s-a mai preocupat deloc de ea. A fost salvată de Fundaţia Culturală «Condiţia Română», care şi-a pus la dispoziţie toate resursele umane, materiale şi monetare, pentru a o readuce la stadiul iniţial.

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Companie din Hong Kong, interesată de cuarţul din Uricani

Schimb fructuos de corespondenţă între Prefectura Hunedoara şi o firmă din Hong Kong, specializată în comerţul cu minerale. Tema corespondenţei...

„Metalul“, mai strălucitor ca „Aurul“

Echipa Metalul Crişcior s-a impus cu scorul de 3-1 în partida cu Aurul Certej, restanţă din etapa a XIV-a a...

Luptători de top

Componenţii secţiei de lupte libere a CNS CSS „Cetate” Deva au luptat ca nişte adevăraţi gladiatori la turneul „Memorialul antrenorilor”,...

Închide