Bastionul Pescarilor din Budapesta – castelul din poveşti

1 iunie 2014 Mesagerul Hunedorean

Un adevărat castel în miniatură, desprins parcă din basmele cu zâne, Bastionul Pescarilor reprezintă unul dintre cele mai fotografiate obiective turistice ale Budapestei.
Situat pe malul drept al Dunării, chiar pe dealul Cetăţii din Buda, în apropiere de Biserica Mathyas, Bastionul atrage turiştii ca un magnet, în special datorită faptului că de pe terasa acestuia, Pesta se aşterne în toată splendoarea ei. Cea mai frumoasă panoramă a oraşului cu Parlamentul Ungar, Insula Margareta, Podul cu Lanţuri, Podul Margareta, Podul Elisabeta, Academia de Ştiinţe, cupola Bazilicii Sf. Ştefan şi Dunărea traversată de vaporaşele de croazieră pline cu turişti, poate fi admirată de la înălţimea Bastionului Pescarilor, în zilele însorite.
Acesta a fost realizat din patra albă din care s-au cioplit coloane şi arcade şi este compus din şapte turnuri de diferite dimensiuni legate între ele printr-o terasă cu scări şi coridoare de acces, turnuri ce reprezintă corturile celor şapte triburi maghiare ce s-au stabilit în Câmpia Panonică în secolul al IX-lea.
Bastionul a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, cu ocazia aniversării unui mileniu de la colonizarea Ungariei, chiar pe fundaţia vechilor ziduri ce protejau Cetatea. Combinaţia de stiluri arhitecturale de neo-gotic şi neo-romanic folosită de ahitectul maghiar Frigyes Schulek imprima acestuia un iz de poveste.
Una dintre legendele care se vehiculează în ceea ce priveşte numele căpătat este aceea că în trecut Bastionul era un punct militar de observare, deoarece aici se întâlnea Breasla Pescarilor, care avea un rol important în apărarea Cetăţii din Buda pe timp de război. O altă legendă este aceea că numele ar proveni de la o piaţă de peşte aflată în aceste locuri în timpuri medievale.
În ciuda numelui, Bastionul Pescarilor nu a reprezentat niciodată o fortăreaţă şi nici nu există suficiente dovezi că s-ar fi vândut peşte în aceste locuri. Bastionul a fost construit în scop decorativ ca loc de promenadă care să ofere spectaculoasele imagini ale capitalei ungare.
Între Bastionul Pescarilor şi Biserica Sf. Mathyas se regăseşte statuia ecvestră din bronz a Sfântului Ştefan, primul rege al Ungariei ce i-a creştinat pe maghiari, ridicată pe un piedestal proiectat de sculptorul maghiar Alajos Stróbl, după planurile aceluiaşi Frigyes Schulek.
O machetă a Bastionului Pescarilor şi a Bisericii Mahtyas se află chiar în Piaţa Sfintei Treimi (Szentharomsag), în faţa bisericii. Piaţa clocoteşte de mulţimea venită să admire cele două atracţii, fie că sunt turişti ori tineri localnici care şi-au stabilit aici loc de întâlnire. Vânzători ambulanţi de suveniruri şi personaje îmbrăcate în port tradiţional maghiar sau în costume de epocă, se perindă pentru a fi fotografiate contra cost de către turişti.
De altfel, întreg Cartierul Cetăţii este foarte animat, nu numai datorită obiectivelor turistice prezente aici, cât şi datorită restaurantelor, cafenelelor, magazinelor şi recentului Hotel Hilton Budapest, privilegiat datorită vederilor magnifice oferite turiştilor de la înălţimea camerelor sale. Mai mult decât atât, la parterul hotelului se află Muzeul Marţipanului, în care exponatele dulci îmbracă aceeaşi notă de poveste ca şi Bastionul, ilustrând personaje din desene animate şi basme, precum Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici, Cei trei Purceluşi, Harry Potter, ori Guliver în Ţara Piticilor. Nici Bastionul nu a fost omis de către iluştrii cofetari, care l-au reprezentat cu măiestrie în varianta dulce, împreună cu Biserica Sf. Mathyas.
Cele mai frumoase fotografii pot fi făcute în orele dimineţii, atunci când mulţimea de turişti nu s-a trezit la viaţă. Dat fiind frumuseţea acestuia, Bastionul Pescarilor a fost trecut în Patrimoniul Mondial UNESCO încă din anul 1988, alături de panorama Dunării.
Bastionul Pescarilor poate fi vizitat gratuit în perioada noiembrie-februarie, plătindu-se numai pentru vizitarea turnurilor, accesul fiind permis numai între orele 9.00-18.00.
(Monica Anghelovici)